Apăsarea madianiților
1 Și copiii lui Israel au făcut rău în ochii Domnului și Domnul i‐a dat în mâna lui Madian șapte ani. 2 Și mâna lui Madian a fost tare împotriva lui Israel. Din pricina madianiților copiii lui Israel și‐au făcut săpături care sunt în munți și peșteri și întărituri. 3 Și era așa : când semăna Israel, se suiau Madian și Amalec și copiii răsăritului și se suiau împotriva lor. 4 Și tăbărau împotriva lor și stricau venitul țării până la Gaza și nu lăsau merinde în Israel, nici oaie, nici bou, nici măgar. 5 Căci se suiau cu turmele lor și cu corturile lor și veneau mulțime ca lăcustele : ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s‐o strice. 6 Și Israel era foarte sărăcit din pricina lui Madian și copiii lui Israel au strigat către Domnul. 7 Și a fost așa : când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis pe un proroc la copiii lui Israel, care le‐a zis: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: 9 Eu v‐am scos din Egipt și v‐am scos din casa de robie și v‐am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor asupritorilor voștri și i‐am izgonit dinaintea voastră și v‐am dat țara lor. 10 Și v‐am zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți. Dar n‐ați ascultat de glasul meu.
Ghedeon
11 Și Îngerul Domnului a venit și s‐a așezat sub stejarul care era în Ofra, care era a lui Ioas , Abiezeritul . Și Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc ca să‐l ascundă de madianiți. 12 Și Îngerul Domnului i s‐a arătat și i‐a zis: Domnul este cu tine, viteazule! 13 Și Ghedeon i‐a zis: Ah, Domnul meu! Dacă este Domnul cu noi, pentru ce au venit toate acestea asupra noastră? Și unde sunt toate minunile sale , pe care ni le‐au spus părinții noștri, zicând: Oare nu ne‐a scos Domnul din Egipt? Și acum Domnul ne‐a lepădat și ne‐a dat în mâna lui Madian. 14 Și Domnul a privit spre el și i‐a zis: Mergi cu această putere a ta și vei mântui pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te‐am trimis eu? 15 Și el i‐a zis: Ah, Domnul meu, prin ce voi mântui pe Israel? Iată mia mea este cea mai săracă în Manase și eu sunt cel mai mic în casa tatălui meu. 16 Și Domnul i‐a zis: Eu voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om. 17 Și el i‐a zis: Acum, dacă am aflat har în ochii tăi, dă‐mi un semn că vorbești cu mine. 18 Te rog, nu te depărta de aici până voi veni la tine și voi aduce darul meu și‐l voi pune înaintea ta. Și el a zis: Voi zăbovi până te vei întoarce. 19 Și Ghedeon a intrat și a pregătit un ied de capre și azimi dintr‐o efă de făină: carnea a pus‐o în coș și zeama a pus‐o în oală și i‐a adus afară sub stejar, și le‐a înfățișat. 20 Și Îngerul lui Dumnezeu i‐a zis: Ia carnea și azimile și pune‐le pe această stâncă și varsă zeama. Și a făcut așa. 21 Și Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna sa și a atins carnea și azimile. Și focul s‐a ridicat din stâncă și a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului s‐a depărtat din ochii lui. 22 Și Ghedeon a văzut că era Îngerul Domnului și Ghedeon a zis: Vai, Doamne, Dumnezeule! Căci am văzut pe Îngerul Domnului față în față… 23 Și Domnul i‐a zis: Pace ție, nu te teme, nu vei muri! 24 Și Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, și l‐a numit: Domnul păcii. Până în ziua de astăzi este încă în Ofra Abiezeriților. 25 Și a fost așa : în noaptea aceea Domnul i‐a zis: Ia vițelul pe care‐l are tatăl tău, al doilea taur de șapte ani, și dărâmă altarul lui Baal pe care‐l are tatăl tău și taie Astartea care este lângă el. 26 Și zidește un altar Domnului Dumnezeului tău pe vârful acestei întărituri în chipul rânduit, și ia al doilea taur și adu‐l ardere de tot cu lemnele Astarteei pe care o vei tăia. 27 Și Ghedeon a luat zece bărbați dintre robii săi și a făcut cum îi vorbise Domnul. Și a fost așa : fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii cetății s‐o facă ziua, a făcut‐o noaptea. 28 Și când s‐au sculat oamenii cetății dis de dimineață, iată altarul lui Baal era dărâmat și Astartea care era lângă el tăiată și taurul al doilea adus ardere de tot pe altarul care era zidit. 29 Și ei au zis unul către altul: Cine a făcut acest lucru? Și au cercetat și au întrebat și au zis: Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut acest lucru. 30 Și oamenii cetății au zis lui Ioas: Scoate afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și pentru că a tăiat Astartea care era lângă el. 31 Și Ioas a zis tuturor celor ce stăteau lângă el: Voi vreți să apărați pe Baal? Sau voi vreți să‐l scăpați? Cine‐l va apăra să moară până dimineață. Dacă el este dumnezeu, apere‐se singur, pentru că i‐au dărâmat altarul. 32 Și l‐au numit în ziua aceea Ierubaal , zicând: Apere‐se Baal împotriva lui pentru că i‐a dărâmat altarul. 33 Și tot Madianul și Amalec și copiii răsăritului s‐au adunat împreună, și au trecut și au tăbărât în valea Izreel. 34 Și Duhul Domnului a îmbrăcat pe Ghedeon și a suflat din trâmbiță și Abiezerul a fost chemat după el. 35 Și a trimis soli prin tot Manase și au fost chemați și ei după el, și a trimis soli la Așer și la Zabulon și la Neftali, și s‐au suit spre întâmpinarea lor. 36 Și Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Dacă vei mântui pe Israel prin mâna mea, cum ai zis, 37 iată voi pune un val de lână în arie; dacă va fi rouă numai pe val și pe tot ogorul va fi uscat, atunci voi cunoaște că vei mântui pe Israel prin mâna mea, precum ai zis. 38 Și a fost așa. Și s‐a sculat dis de dimineață a doua zi și a strâns valul și a stors roua din val, un pahar plin de apă. 39 Și Ghedeon a zis lui Dumnezeu: Să nu se aprindă mânia ta împotriva mea și voi vorbi numai de data asta: Rogu‐te, să mai cerc numai de data asta cu valul. Rogu‐te, să fie uscat numai pe val și pe tot ogorul să fie rouă. 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea și a fost uscăciune numai pe val, și pe tot ogorul a fost rouă.
Oprimarea midianită
1 Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău înaintea ochilor Domnului și de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2 Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și-au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3 Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Estului porneau împotriva lui. 4 Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5 căci ei veneau cu vitele și corturile lor, năvălind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s-o distrugă. 6 Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către Domnul.
7 Când au strigat fiii lui Israel către Domnul din cauza lui Midian, 8 Domnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, v-am smuls din casa sclavilor 9 și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I-am alungat dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am spus atunci: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți’. Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu»“.
Chemarea lui Ghedeon
11 După aceea a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în presa de struguri, ca să-l ascundă de midianiți.
12 Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis:
‒ Domnul este cu tine, viteazule!
13 Ghedeon I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit strămoșii noștri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“. Dar acum Domnul ne-a părăsit și ne-a dat în mâna midianiților.
14 Domnul S-a întors spre el și i-a zis:
‒ Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și eliberează Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu?
15 El I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, dar cum să-l eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu.
16 Atunci Domnul i-a zis:
‒ Vei învinge Midianul ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine.
17 El I-a răspuns:
‒ Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18 Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți-l ofer.
El i-a zis:
‒ Voi rămâne până te vei întoarce.
19 Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea a pus-o într-un coș, iar zeama într-un vas. Apoi s-a dus înspre El, sub terebint, și I le-a oferit.
20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis:
‒ Ia carnea și azimele și pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o.
El a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s-a ridicat foc din stâncă și a ars carnea și azimele. Și Îngerul Domnului a plecat dinaintea ochilor lui.
22 Atunci Ghedeon și-a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis:
‒ Ah, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23 Dar Domnul i-a răspuns:
‒ Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri!
24 Ghedeon a construit acolo un altar Domnului și l-a numit „Domnul este pace“. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
Ghedeon distruge altarul lui Baal
25 În aceeași noapte Domnul i-a zis:
‒ Ia cel de-al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei care este lângă el. 26 Să zidești apoi un altar potrivit pentru Domnul, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei al doilea taur și să aduci o ardere-de-tot, folosind stâlpul Așerei pe care-l vei tăia.
27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28 Când oamenii din cetate s-au sculat dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese construit.
29 Atunci fiecare i-a zis semenului său:
‒ Cine a făcut o asemenea faptă?
După ce au întrebat și au cercetat li s-a răspuns:
‒ Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta.
30 Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaș:
‒ Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el.
31 Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă:
‒ Oare voi trebuie să-i țineți partea? Voi trebuie să-l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul.
32 În ziua aceea i-au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal, zicând:
‒ Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul.
Semnul cu lâna
33 Toți midianiții, amalekiții și fiii Estului s-au aliat, au traversat Iordanul și apoi și-au așezat tabăra în Valea Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din trâmbiță. Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35 A trimis mesageri prin tot Manase, chemându-l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia au venit să-l întâlnească.
36 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-Te de mine precum ai spus, 37 iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus“. 38 Și așa s-a și întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dimineață, a stors învelitoarea și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39 Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te mânii pe mine, dar voi mai vorbi doar o singură dată. Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă în așa fel încât numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să fie acoperit cu rouă“. 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul a fost acoperit cu rouă.