Biruința lui Ghedeon asupra madianiților
1 Și Ierubaal , adică Ghedeon, s‐a sculat de dimineață și tot poporul care era cu el, și au tăbărât la izvorul Harod; și avea tabăra lui Madian spre miazănoapte lângă dealul More în vale. 2 Și Domnul a zis lui Ghedeon: Poporul care este cu tine este prea mult ca să dau pe Madian în mâna lor, ca nu cumva Israel să se laude împotriva mea, zicând: Mâna mea m‐a mântuit. 3 Și acum vestește în urechile poporului zicând: Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să plece de la muntele Galaad. Și douăzeci și două de mii s‐au întors din popor și au rămas zece mii. 4 Și Domnul a zis lui Ghedeon: Poporul este încă mult, coboară‐i la apă și ți‐i voi curăți acolo; și va fi așa : acela despre care îți voi zice: Acesta să meargă cu tine! acela va merge cu tine, și fiecare despre care îți voi zice: Acesta să nu meargă cu tine! acela nu va merge. 5 Și a pogorât poporul la apă. Și Domnul a zis lui Ghedeon: Oricine va limpăi cu limba sa din apă, cum limpăiește câinele, pe acela dă‐l de o parte; tot așa pe oricine care se va pleca pe genunchi ca să bea. 6 Și numărul celor ce au limpăit cu mâna la gura lor a fost trei sute de bărbați și toată rămășița poporului s‐a plecat pe genunchi ca să bea apă. 7 Și Domnul a zis lui Ghedeon: Cu cei trei sute de bărbați care au limpăit, vă voi mântui și voi da pe Madian în mâna ta, iar tot poporul să meargă fiecare la locul său. 8 Și au luat merindele poporului în mâna lor și trâmbițele lui; și Ghedeon a trimis pe toți bărbații lui Israel, pe fiecare la cortul său, și a ținut pe cei trei sute de bărbați. Și tabăra lui Madian era sub el în vale. 9 Și a fost așa : în noaptea aceea Domnul i‐a zis: Scoală‐te, coboară‐te în tabără, căci am dat‐o în mâna ta. 10 Și dacă te temi să te cobori singur, coboară‐te în tabără cu Pura, tânărul tău. 11 Și vei auzi ce zic ei și apoi ți se vor întări mâinile și te vei pogorî în tabără. Și s‐a pogorât cu Pura, tânărul său, la partea de afară a oamenilor înarmați, care erau în tabără. 12 Și Madian și Amalec și toți copiii răsăritului zăceau în vale mulțime ca lăcustele și cămilele lor erau fără număr în mulțime ca nisipul pe țărmul mării. 13 Și Ghedeon a venit și iată un bărbat spunea semenului său un vis și zicea: Iată am visat un vis și iată o turtă de pâine de orz se rostogolea în tabăra lui Madian și a venit până la cort și l‐a lovit de a căzut, și l‐a răsturnat cu susul în jos și cortul s‐a răsturnat. 14 Și semenul său a răspuns și a zis: Aceasta nu este decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel: Dumnezeu a dat în mâna lui pe Madian și toată tabăra. 15 Și a fost așa : când a auzit Ghedeon spunerea visului și tâlcuirea lui, s‐a închinat și s‐a întors în țabăra lui Israel și a zis: Sculați‐vă, căci Domnul a dat tabăra lui Madian în mâna voastră. 16 Și a împărțit pe cei trei sute de bărbați în trei cete și a pus o trâmbiță în mâna fiecăruia și ulcioare goale și făclii în ulcioare. 17 Și le‐a zis: Uitați‐vă la mine și faceți la fel. Și iată, când mă voi duce la capătul taberei, va fi așa : cum voi face eu, așa să faceți și voi. 18 Și când voi sufla eu cu trâmbița și toți cei ce sunt cu mine, să suflați și voi cu trâmbițele împrejurul întregii tabere și să ziceți: Pentru Domnul și pentru Ghedeon. 19 Și Ghedeon și suta de bărbați care erau cu el au venit la capătul taberei, la începutul străjii de la mijloc, și de abia așezase straja și au suflat din trâmbițe și au sfărâmat ulcioarele care erau în mâinile lor. 20 Și cele trei cete au suflat în trâmbițe și au sfărâmat ulcioarele, și au ținut făcliile în mâna stângă și trâmbițele în mâna dreaptă, ca să sufle și au strigat: Sabia Domnului și a lui Ghedeon! 21 Și stăteau fiecare om la locul său împrejurul taberei și toată oastea a alergat și a strigat și a fugit. 22 Și cei trei sute au suflat din trâmbițe și Domnul a pus sabia fiecărui om împotriva semenului său în toată tabăra. Și tabăra a fugit până la Bet‐Șita către Țerera, până la hotarul Abel‐Mehola lângă Tabat. 23 Și bărbații lui Israel s‐au adunat din Neftali și din Așer și din tot Manase și au urmărit pe Madian. 24 Și Ghedeon a trimis soli în tot ținutul muntos al lui Efraim zicând: Pogorâți‐vă împotriva lui Madian și luați‐le apele până la Bet‐Bara și Iordanul. Și toți bărbații lui Efraim s‐au adunat și au luat apele până la Bet‐Bara și Iordanul. 25 Și au prins pe doi mai mari ai lui Madian, pe Oreb și pe Zeeb, și au ucis pe Oreb pe stânca lui Oreb și pe Zeeb l‐au ucis la teascul lui Zeeb, și au urmărit pe Madian. Și au adus capetele lui Oreb și lui Zeeb la Ghedeon dincolo de Iordan.
Ghedeon îi învinge pe midianiți
1 Ierub-Baal, adică Ghedeon, împreună cu tot poporul care era cu el, s-au sculat dimineață, au plecat și apoi și-au așezat tabăra lângă izvorul Harod. Tabăra lui Midian era la nord de ei, lângă dealul Moreh, în vale.
2 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Poporul care este cu tine este prea numeros pentru ca Eu să dau Midianul în mâinile lor. S-ar putea ca Israel să se mândrească împotriva Mea și să zică: «Mâna mea m-a eliberat». 3 De aceea, vestește acum poporului următorul mesaj: «Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Ghiladului!»“. Douăzeci și două de mii de oameni s-au întors și, astfel, au mai rămas zece mii.
4 Domnul i-a zis din nou lui Ghedeon: „Oamenii sunt încă prea mulți. Coboară-i la ape și ți-i voi alege acolo. Acela despre care îți voi spune să meargă cu tine, va merge cu tine și toți aceia despre care îți voi spune să nu meargă cu tine, nu vor merge cu tine“.
5 Ghedeon a coborât poporul la apă și Domnul i-a zis: „Pe cei care vor lipăi apa cu limba, așa cum lipăie câinele, să-i separi de toți aceia care se vor pleca pe genunchi să bea apă!“. 6 Numărul celor care au lipăit apa cu limba a fost de trei sute de bărbați. Restul poporului s-a plecat pe genunchi să bea apă.
7 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de bărbați care au lipăit din apă cum lipăie câinele, vă voi elibera și-i voi da pe midianiți în mâna ta. Toți ceilalți din popor să plece fiecare acasă“. 8 După ce poporul și-a luat proviziile și trâmbițele în mâini, Ghedeon i-a trimis pe toți bărbații lui Israel acasă , pe fiecare la cortul lui, și i-a ținut doar pe cei trei sute de bărbați. Tabăra lui Midian era în vale, mai jos de tabăra lui Ghedeon.
9 Chiar în noaptea aceea, Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Ridică-te și du-te în tabără, căci am dat-o în mâinile tale. 10 Dacă ți-e teamă s-o ataci, du-te în tabără împreună cu Pura, slujitorul tău, 11 și ascultă ce vorbesc oamenii acolo. Atunci vei prinde curaj și vei ataca tabăra“. Ghedeon împreună cu Pura, slujitorul lui, au înaintat până la avanpostul străjerilor care erau în tabără. 12 Midianiții, amalekiții și fiii Estului erau răspândiți în vale, ca o mulțime de lăcuste. Cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe țărmul mării. 13 Ghedeon a sosit, și iată că un om îi povestea semenului său un vis.
El zicea:
‒ Am avut un vis: se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra midianiților. A ajuns până la cort, l-a izbit și acesta a căzut răsturnându-se cu susul în jos. Și, astfel, cortul a fost distrus.
14 Semenul lui a răspuns și a zis:
‒ Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioaș, un bărbat al lui Israel. Dumnezeu i-a dat în mâna lui pe Midian și toată tabăra.
15 După ce a auzit Ghedeon povestirea visului și interpretarea lui, s-a închinat și s-a întors în tabăra lui Israel. El le-a zis: „Ridicați-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Midian“. 16 A împărțit cei trei sute de bărbați în trei cete, a dat fiecăruia câte o trâmbiță și niște ulcioare goale cu torțe în ele, 17 și le-a zis: „Să vă uitați la mine și să faceți la fel! Când o să ajung la capătul taberei, să faceți așa cum voi face eu! 18 Când eu și cei care vor fi cu mine vom suna din trâmbițe, atunci să sunați și voi din trâmbițele voastre, de jur împrejurul întregii tabere, și să ziceți: «Pentru Domnul și pentru Ghedeon!»“.
19 Ghedeon și cei o sută de bărbați care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la miezul nopții, chiar după ce fuseseră puși de gardă alți străjeri. Atunci au sunat din trâmbițe și au spart ulcioarele pe care le aveau în mâini. 20 Cele trei cete au sunat din trâmbițe și au spart ulcioarele. Au apucat torțele cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă țineau trâmbițele ca să sune. Apoi au strigat: „Sabia Domnului și sabia lui Ghedeon!“. 21 Fiecare rămăsese la locul lui, în jurul taberei dușmanilor. Atunci toată tabăra a început să alerge; oamenii au început să țipe și s-o ia la fugă. 22 Când au sunat din cele trei sute de trâmbițe, Domnul a făcut ca oamenii care erau în tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora. Cei din tabără au fugit către Bet-Șita, înspre Țerera, lângă granița de la Abel-Mehola, în apropiere de Tabat. 23 Bărbații lui Israel din Neftali, din Așer și din întregul Manase au fost chemați să-i urmărească pe midianiți.
24 Ghedeon a trimis mesageri prin tot muntele lui Efraim, zicând: „Duceți-vă, urmăriți-i pe midianiți și capturați-i la apele de lângă Bet-Bara și la Iordan“. Și toți bărbații lui Efraim s-au strâns și au pus stăpânire pe apele de lângă Bet-Bara și pe Iordan. 25 Le-au prins pe cele două căpetenii ale midianiților, pe Oreb și pe Zeeb. Pe Oreb l-au ucis la Țur-Oreb, iar pe Zeeb l-au ucis la Iecheb-Zeeb. După ce i-au urmărit pe midianiți, i-au adus lui Ghedeon capetele lui Oreb și Zeeb dincolo de Iordan.