Ghedeon prigonește pe vrăjmaș
1 Și bărbații lui Efraim i‐au zis: Ce ne‐ai făcut de nu ne‐ai chemat, când te‐ai dus să te lupți cu Madian? Și s‐au certat tare cu el. 2 Și el le‐a zis: Ce am făcut eu acum pe lângă voi? Oare nu este mai bună strângerea boabelor din Efraim decât culesul viei din Abiezer? 3 Dumnezeu a dat în mâinile voastre pe mai marii Madianului, pe Oreb și pe Zeeb, și ce am putut face eu pe lângă voi? Și duhul lor a slăbit față de el, când a zis cuvântul acesta. 4 Și Ghedeon a venit la Iordan și a trecut el și cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți și urmărind mereu. 5 Și a zis bărbaților din Sucot: Dați, vă rog, pâini poporului care mă urmează, căci sunt obosiți și eu urmăresc pe Zebah și pe Țalmuna, împărații Madianului. 6 Și mai marii Sucotului au zis: Sunt oare palmele lui Zebah și Țalmuna chiar în mâna ta, ca să dăm pâine oștirii tale? 7 Și Ghedeon a zis: De aceea când va da Domnul pe Zebah și pe Țalmuna în mâna mea, vă voi treiera carnea cu spinii pustiei și cu mărăcini. 8 Și de acolo s‐a suit la Penuel și le‐a vorbit la fel. Și bărbații din Penuel i‐au răspuns cum au răspuns bărbații din Sucot. 9 Și a vorbit și bărbaților din Penuel zicând: Când mă voi întoarce în pace, voi dărâma turnul acesta. 10 Iar Zebah și Țalmuna erau în Carcor și taberele lor cu ei, ca la cincisprezece mii, toți câți au rămas din toată tabăra copiilor răsăritului, căci căzuseră o sută douăzeci de mii de bărbați care scoteau sabia. 11 Și Ghedeon s‐a suit pe calea celor ce locuiau în corturi la răsărit de Nobah și Iogbeha și a bătut tabăra, căci tabăra era fără grijă . 12 Și Zebah și Țalmuna au fugit și el i‐a urmărit, și a prins pe cei doi împărați ai lui Madian, pe Zebah și pe Țalmuna; și a îngrozit toată tabăra! 13 Și Ghedeon, fiul lui Ioas, s‐a întors de la luptă, de la suișul lui Heres. 14 Și a prins pe un băiat al bărbaților din Sucot și l‐a întrebat și el i‐a scris pe mai marii Sucotului și pe bătrânii săi: șaptezeci și șapte de bărbați. 15 Și a venit la bărbații din Sucot și a zis: Iată Zebah și Țalmuna, cu care m‐ați ocărât , zicând: Oare sunt palmele lui Zebah și Țalmuna chiar în mâna ta, ca să dăm pâine bărbaților tăi obosiți? 16 Și a luat pe bătrânii cetății și spini din pustie și mărăcini și a pedepsit pe bărbații Sucotului cu ei. 17 Și a dărâmat turnul din Penuel și a ucis pe bărbații cetății. 18 Și a zis lui Zebah și lui Țalmuna: Cum erau bărbații pe care i‐ați ucis la Tabor ? Și au răspuns: Ca tine, așa erau; fiecare semăna cu fiii unui împărat. 19 Și el a zis: Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul, dacă i‐ați fi lăsat în viață, nu v‐aș ucide. 20 Și a zis către întâiul născut al său, Ieter: Scoală‐te, ucide‐i! Dar băiatul nu și‐a scos sabia, căci se temea, fiindcă era încă băiat. 21 Și Zebah și Țalmuna au zis: Scoală‐te tu și aruncă‐te asupra noastră, căci cum este bărbatul așa este puterea lui. Și Ghedeon s‐a sculat și a ucis pe Zebah și pe Țalmuna, și a luat lunișoarele care erau la grumajii cămilelor lor. 22 Și bărbații lui Israel au zis lui Ghedeon: Domnește peste noi, tu și fiul tău și fiul fiului tău, pentru că ne‐ai mântuit din mâna lui Madian. 23 Și Ghedeon le‐a zis: Nu voi domni peste voi, nici fiul meu nu va domni peste voi: Domnul va domni peste voi. 24 Și Ghedeon le‐a zis: Vă voi face o cerere: Dați‐mi fiecare cerceii prăzii sale (căci aveau cercei de aur fiindcă erau Ismaeliți). 25 Și au zis: Dăm bucuroși! Și au întins o manta și au aruncat în ea fiecare cerceii prăzii sale. 26 Și greutatea cerceilor de aur, pe care îi ceruse el, era o mie șapte sute de sicli de aur, afară de lunișoarele și cerceii de mărgăritar și hainele de purpură, pe care le aveau împărații lui Madian, și afară de lanțurile de gât care erau pe grumajii cămilelor lor. 27 Și Ghedeon a făcut din ele un efod și l‐a pus în cetatea sa în Ofra. Și tot Israelul a curvit după el acolo și a fost o cursă pentru Ghedeon și casa lui.
Copiii lui Ghedeon și moartea sa
28 Și Madian a fost supus înaintea copiilor lui Israel și nu și‐a mai ridicat capul. Și țara a avut odihnă patruzeci de ani în zilele lui Ghedeon. 29 Și Ierubaal, fiul lui Ioas, s‐a dus și a locuit în casa lui. 30 Și Ghedeon a avut șaptezeci de fii ieșiți din coapsele sale, căci avea multe neveste. 31 Și țiitoarea lui, care era în Sihem, i‐a născut și ea un fiu și el i‐a pus numele Abimelec. 32 Și Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit la o bună bătrânețe și a fost înmormântat în mormântul lui Ioas, tatăl său, în Ofra abiezeriților. 33 Și a fost așa : după ce a murit Ghedeon , copiii lui Israel s‐au întors iarăși și au curvit după Baali, și și‐au făcut dumnezeu pe Baal‐Berit. 34 Și copiii lui Israel nu și‐au adus aminte de Domnul Dumnezeul lor, care îi scăpase din mâna vrăjmașilor lor, de jur împrejur. 35 Și n‐au arătat îndurare casei lui Ierubaal‐Ghedeon după tot binele pe care‐l făcuse el lui Israel.
Cearta cu efraimiții
1 Efraimiții i-au zis lui Ghedeon:
‒ Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat și pe noi când te-ai dus să lupți împotriva midianiților?
Și au început să se certe foarte tare cu el.
2 El le-a răspuns:
‒ Ce-am făcut eu acum în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3 În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților. Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?
După ce le-a spus aceste cuvinte, li s-a potolit mânia.
Ghedeon îi omoară pe regii midianiți
4 Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l-a traversat împreună cu cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5 El le-a zis oamenilor din Sucot:
‒ Dați-le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului.
6 Căpeteniile din Sucot i-au răspuns:
‒ Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine armatei tale?
7 Ghedeon le-a zis:
‒ Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi treiera carnea cu spinii deșertului și cu mărăcini.
8 De acolo s-au dus în Peniel și a cerut același lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns așa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. 9 Atunci el le-a vorbit oamenilor din Peniel, zicând: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“.
10 Zebah și Țalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind și tabăra lor, în jur de cincisprezece mii de bărbați, toți cei ce mai rămăseseră din toată tabăra fiilor Estului, căci căzuseră uciși o sută douăzeci de mii de războinici. 11 Ghedeon a luat-o în sus pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la est de Nobah și Iogbeha, și a atacat tabăra în timp ce aceasta se credea în siguranță. 12 Zebah și Țalmuna au fugit, dar el i-a urmărit și i-a capturat pe cei doi regi ai Midianului, Zebah și Țalmuna. Și a pus pe fugă toată tabăra.
13 Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaș, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. 14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor Sucotului. Erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15 S-a dus la oamenii din Sucot și le-a zis: „Iată-i pe Zebah și Țalmuna din cauza cărora m-ați batjocorit, zicând: «Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?»“. 16 I-a luat pe bătrânii cetății, a luat spini din deșert și mărăcini și i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. 17 Apoi a dărâmat turnul din Peniel și i-a ucis pe oamenii cetății.
18 După aceea le-a zis lui Zebah și Țalmuna:
‒ Cum erau bărbații pe care i-ați ucis la Tabor?
Ei i-au răspuns:
‒ Erau ca tine. Fiecare era la înfățișare ca un fiu de rege.
19 El le-a zis:
‒ Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că dacă i-ați fi lăsat în viață, nu v-aș omorî acum.
20 Și i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut:
‒ Ridică-te și omoară-i!
Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era teamă, fiind încă un copil.
21 Atunci Zebah și Țalmuna i-au zis:
‒ De ce nu ne omori tu însuți? Cum este omul așa este și puterea lui!
Ghedeon s-a ridicat și i-a omorât pe Zebah și pe Țalmuna, luând apoi lunișoarele care erau la gâtul cămilelor lor.
Idolatria lui Ghedeon și a poporului
22 Bărbații lui Israel i-au zis lui Ghedeon:
‒ Stăpânește tu peste noi, tu, fiul tău și fiul fiului tău, căci ne-ai eliberat din mâna lui Midian.
23 Ghedeon le-a răspuns:
‒ Nu eu voi stăpâni peste voi și nici fiul meu nu va stăpâni peste voi, ci Domnul va stăpâni peste voi.
24 Ghedeon le-a zis:
‒ Doresc însă să vă cer ceva: dați-mi fiecare câte un cercel din prada voastră.
Dușmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliți.
25 Ei i-au răspuns:
‒ Desigur, ți-i vom da!
Apoi au așternut o învelitoare și fiecare om a aruncat pe ea cerceii luați ca pradă. 26 Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie șapte sute de șecheli de aur, în afară de lunișoare, ornamente și hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului și în afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat, închinându-se la el acolo. El a devenit o capcană pentru Ghedeon și familia lui.
Moartea lui Ghedeon
28 Astfel, Midianul a fost supus înaintea fiilor lui Israel și n-a mai îndrăznit să-și ridice capul. Și țara a avut liniște timp de patruzeci de ani, în timpul vieții lui Ghedeon. 29 Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaș, s-a retras și a locuit în casa lui.
30 Ghedeon a avut șaptezeci de fii, care i s-au născut de-a lungul vieții, căci a avut multe soții. 31 Țiitoarea lui din Șechem i-a născut și ea un fiu, căruia el i-a pus numele Abimelek. 32 Ghedeon, fiul lui Ioaș, a murit după o bătrânețe fericită și a fost înmormântat în mormântul lui Ioaș, tatăl său, în Ofra abiezriților.
33 După ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălțat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor. 34 Astfel, fiii lui Israel nu și-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor dușmanilor dimprejur 35 și nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în pofida binelui pe care el îl făcuse lui Israel.