Vasul olarului și nepocăința poporului
1 Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia zicând: 2 Scoală‐te și coboară‐te la casa olarului și acolo te voi face să auzi cuvintele mele. 3 Atunci m‐am coborât la casa olarului și iată, el lucra pe roate. 4 Și vasul pe care‐l făcea s‐a stricat ca lutul în mâna olarului și l‐a făcut iarăși un alt vas, așa cum s‐a părut bine în ochii olarului să facă. 5 Și cuvântul Domnului a fost către mine zicând: 6 Casă a lui Israel! Oare nu pot eu să fac cu voi ca acest olar? zice Domnul. Iată, ca lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna mea, casă a lui Israel. 7 În clipa când vorbesc despre un neam și despre o împărăție, că voi smulge și voi surpa și‐l voi pierde: 8 dacă acel neam de care am vorbit se va întoarce de la răutatea lui, mă voi căi de răul pe care m‐am gândit să‐i fac. 9 Și în clipa când vorbesc despre un neam sau despre o împărăție, că voi zidi și‐l voi sădi: 10 dacă va face rău înaintea mea și nu va asculta de glasul meu, atunci mă voi căi de binele pe care am zis că‐l voi face. 11 Și acum vorbește bărbaților lui luda și locuitorilor Ierusalimului zicând: Așa zice Domnul: Iată, pregătesc un rău împotriva voastră și plănuiesc un plan împotriva voastră: Întoarceți‐vă deci fiecare de la calea sa cea rea și îndreptați‐vă căile și faptele. 12 Dar ei zic: În zadar ; căci vom umbla după planurile noastre și fiecare va face după învârtoșarea inimii sale celei rele. 13 De aceea așa zice Domnul: Întrebați acum printre neamuri: Cine a auzit astfel de lucruri? Fecioara lui Israel a făcut un lucru foarte grozav! 14 Va înceta oare zăpada Libanului din stânca ogorului? Sau se vor usca oare apele cele reci care curg în jos de departe? 15 Căci poporul meu m‐a uitat : au ars tămâie deșertăciunii și i‐au făcut să se poticnească pe căile lor, pe cărările cele vechi, ca să umble pe cărările unui drum nebătut, 16 ca să facă țara lor o mirare și o fluierare necurmată: oricine care va trece prin ea va fi uimit și va clătina din cap. 17 Și‐i voi împrăștia dinaintea vrăjmașului ca și cu un vânt de răsărit; le voi arăta spatele și nu fața în ziua nenorocirii lor. 18 Și ei au zis: Veniți și să facem uneltiri împotriva lui Ieremia. Căci legea nu se va pierde de la preot, nici sfatul de la înțelept, nici cuvântul de la proroc. Veniți și să‐l lovim cu limba și să nu luăm seama la niciunul din cuvintele lui! 19 Ia seama la mine, Doamne, și auzi glasul celor ce se ceartă cu mine. 20 Oare cu rău se va răsplăti binele? Căci au săpat o groapă pentru sufletul meu. Adu‐ți aminte cum am stat înaintea ta ca să vorbesc bine pentru ei, ca să întorc mânia ta de la ei. 21 De aceea dă pe copiii lor foametei și pe ei dă‐i puterii sabiei; și nevestele lor să fie lipsite de copii și văduve; și bărbații lor să fie uciși de moarte, tinerii lor să fie bătuți de sabie în luptă. 22 Să se audă un strigăt din casele lor când vei aduce cete deodată asupra lor, căci au săpat o groapă ca să mă prindă și au ascuns curse picioarelor mele. 23 Și tu, Doamne, cunoști tot sfatul lor împotriva mea, pentru uciderea mea. Nu le ierta nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea ta; ci să fie făcuți să se poticnească înaintea ta. Lucrează împotriva lor la vremea mâniei tale.
În casa olarului
1 Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului: 2 „Scoală-te și du-te la casa olarului! Acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!“. 3 M-am dus la casa olarului și iată că el făcea o lucrare pe roată. 4 Însă vasul de lut pe care-l făcea olarul s-a stricat în mâna lui. Atunci el a făcut un alt vas, așa cum i-a plăcut lui să-l facă.
5 Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 6 „Oare Eu nu pot să fac cu voi ca olarul acesta, Casă a lui Israel?“, zice Domnul. „Iată, ca lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna Mea, Casă a lui Israel. 7 Dacă la un moment dat zic despre o națiune sau despre un regat că-l voi smulge, că-l voi dărâma și că-l voi distruge, 8 însă națiunea aceea, despre care am vorbit, se întoarce de la răutatea ei, atunci și Mie Îmi va părea rău de răul pe care plănuisem să i-l fac. 9 Tot așa, dacă la un moment dat zic despre o națiune sau despre un regat că-l voi întemeia și-l voi planta, 10 însă poporul acela face ceea ce este rău înaintea ochilor Mei și nu ascultă de glasul Meu, atunci și Mie Îmi va părea rău de binele pe care plănuisem să i-l fac.
11 Prin urmare, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și spune-le: «Așa vorbește Domnul: ‘Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceți-vă fiecare de la calea voastră cea rea și îndreptați-vă căile și faptele!’»“. 12 Ei însă zic: „În zadar! Noi ne vom urma în continuare gândurile și fiecare va lucra după încăpățânarea inimii lui rele“.
13 De aceea, așa vorbește Domnul:
„Întrebați printre națiuni:
«Cine a mai auzit asemenea lucruri?
Fecioara Israel a făcut cel mai dezgustător lucru.
14 Oare zăpada Libanului părăsește vreodată
stâncile versanților lui?
Oare seacă apele reci care vin de departe»?
15 Căci poporul Meu M-a uitat
și aduce tămâie idolilor de nimic.
Aceștia i-au făcut să se împiedice pe căile lor,
pe vechile cărări,
pentru a umbla pe poteci
și pe drumuri nebătătorite,
16 făcând astfel din țara lor o pustietate
și un motiv de fluierat pentru totdeauna.
Toți cei ce trec prin ea sunt uimiți
și dau din cap.
17 Ca vântul din est,
așa îi voi împrăștia dinaintea dușmanului.
În ziua necazului lor
le voi arăta spatele, nu fața“.
18 Ei zic: „Veniți să facem planuri împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți și nici Cuvântul din lipsă de profeți. Haideți să-l acuzăm și să nu luăm seama la toate cuvintele lui!“.
19 Ascultă-mă, Doamne!
Auzi glasul împotrivitorilor mei.
20 Se răsplătește oare binele cu rău?
Și totuși ei au săpat o groapă sufletului meu.
Adu-Ți aminte că eu am stat în fața Ta
ca să vorbesc în favoarea lor
și să întorc furia Ta de la ei.
21 De aceea, dă-le copiii pradă foametei
și trece-i prin ascuțișul sabiei!
Soțiile să le fie lipsite de copii și să rămână văduve,
oamenii lor să fie dați la moarte,
iar tinerii lor să fie uciși cu sabia în luptă!
22 Un strigăt să fie auzit din casele lor,
atunci când vei aduce deodată cete peste ei,
căci au săpat o groapă să mă prindă
și au ascuns lațuri pentru picioarele mele.
23 Dar Tu, Doamne,
cunoști toate planurile lor de a mă ucide.
Nu le ierta nelegiuirea
și nu le șterge păcatul dinaintea Ta.
Să fie doborâți înaintea Ta!
Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!