Isus spală picioarele ucenicilor săi
1 Iar mai înainte de sărbătoarea Paștilor, Isus, știind că i‐a venit ceasul ca să se mute din lumea aceasta la Tatăl, după ce a iubit pe ai săi, care erau în lume, i‐a iubit până în sfârșit. 2 Și pe când era cină, când diavolul pusese acum în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, să‐l dea prins, 3 Isus, știind că Tatăl îi dăduse toate în mâini și că a ieșit de la Dumnezeu și merge la Dumnezeu, 4 se scoală de la cină și își dezbracă hainele. Și a luat un ștergar și s‐a încins. 5 Apoi toarnă apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 Vine deci la Simon Petru. Acesta îi zice: Doamne, tu îmi speli picioarele? 7 Isus a răspuns și i‐a zis: Ce fac eu tu nu știi acum, dar vei înțelege după acestea. 8 Petru îi zice: În veac nu‐mi vei spăla picioarele. Isus i‐a răspuns: Dacă nu te voi spăla, n‐ai parte cu mine. 9 Simon Petru îi zice: Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul. 10 Isus îi zice: Cine s‐a scăldat n‐are trebuință să i se spele decât picioarele, ci este cu totul curat; și voi sunteți curați, dar nu toți. 11 Căci știa pe cel ce avea să‐l dea prins; de aceea a zis: Nu toți sunteți curați. 12 Deci după ce le‐a spălat picioarele și și‐a luat hainele și s‐a așezat iar la masă, le‐a zis: Înțelegeți ce v‐am făcut? 13 Voi mă numiți: Învățătorul și Domnul! și bine ziceți, căci sunt. 14 Deci dacă eu v‐am spălat picioarele, eu, Domnul și Învățătorul, și voi sunteți datori să spălați unii altora picioarele. 15 Căci v‐am dat o pildă ca să faceți și voi cum v‐am făcut eu. 16 Adevărat , adevărat vă spun, nu este rob mai mare decât domnul său nici apostol mai mare decât cel ce l‐a trimis. 17 Dacă știți acestea, fericiți sunteți dacă le veți face.
Descoperirea vânzătorului
18 Nu zic despre voi toți; eu știu pe cei pe care i‐am ales; ci ca să fie împlinită scriptura: Cel ce îmi mănâncă pâinea și‐a ridicat călcâiul împotriva mea. 19 De‐acum vă spun mai înainte de a se împlini ca să credeți când se va împlini că eu sunt. 20 Adevărat , adevărat vă spun, cine primește pe oricare îl voi trimite, mă primește pe mine; iar cine mă primește pe mine, primește pe cel ce m‐a trimis pe mine. 21 După ce a vorbit acestea , Isus s‐a tulburat cu duhul și a mărturisit și a zis: Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi mă va da prins. 22 Ucenicii se uitau unii la alții, nedumiriți despre cine zice. 23 Și unul dintre ucenicii săi, pe care‐l iubea Isus, era culcat la masă în sânul lui Isus. 24 Deci Simon Petru îi face semn și‐i zice: Spune‐ne cine este despre care vorbește. 25 Și acela plecându‐se astfel pe pieptul lui Isus, îi zice: Doamne, cine este? 26 Isus deci răspunde: Este acela pentru care voi întinge îmbucătura și‐i voi da. Deci întinzând îmbucătura, ia și o dă lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul. 27 Și după îmbucătură, atunci a intrat Satana în el. Isus deci îi zice: Ce faci, fă mai curând. 28 Și nimeni dintre cei ce ședeau la masă n‐a înțeles pentru ce i‐a zis aceasta. 29 Căci unii socoteau, fiindcă Iuda avea punga, că Isus îi zice: Cumpără cele ce ne trebuie pentru sărbătoare. Sau să dea ceva săracilor. 30 Deci după ce a luat el îmbucătura, a ieșit îndată. Și era noapte.
Iubirea frățească
31 Deci când a ieșit, Isus zice: Acum Fiul omului este proslăvit și Dumnezeu este proslăvit în el. 32 Dacă Dumnezeu este proslăvit în el și Dumnezeu îl va proslăvi în sine însuși și îl va proslăvi îndată . 33 Copilașilor, mai sunt puțin cu voi; mă veți căuta, și , după cum am zis iudeilor: Unde mă duc eu, voi nu puteți veni; așa vă zic acum și vouă. 34 Vă dau o poruncă nouă, ca să vă iubiți unii pe alții, după cum v‐am iubit eu, ca și voi să vă iubiți unii pe alții. 35 În aceasta vor cunoaște toți că‐mi sunteți ucenici, dacă aveți dragoste unii către alții.
Înștiințarea lui Petru
36 Simon Petru îi zice: Doamne, unde te duci? Isus a răspuns: Unde mă duc eu, tu nu poți să mă urmezi acum, dar mai în urmă mă vei urma. 37 Petru îi zice: Doamne, pentru ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi pune sufletul pentru tine. 38 Isus răspunde: Îți vei pune sufletul pentru mine? Adevărat, adevărat îți spun, nu va cânta cocoșul până nu mă vei tăgădui de trei ori.
Isus spală picioarele ucenicilor
1 Înainte de Sărbătoarea Paștelui, Isus știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl. Și , fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. 2 În timpul cinei, diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul să-L trădeze. 3 Isus , știind că Tatăl I-a dat toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu Se duce, 4 S-a ridicat de la cină, Și-a pus deoparte haina și, luând un prosop, Și-a înfășurat mijlocul cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu prosopul pe care-l avea înfășurat în jurul mijlocului.
6 Când a ajuns la Simon Petru, acesta I-a zis:
‒ Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?
7 Isus a răspuns și i-a zis:
‒ Tu nu pricepi acum ce fac Eu, dar vei înțelege după aceea.
8 Petru I-a zis:
‒ În veci nu-mi vei spăla picioarele!
Isus i-a răspuns:
‒ Dacă nu te spăl, nu vei avea parte cu Mine.
9 Simon Petru I-a zis:
‒ Doamne, nu doar picioarele, ci și mâinile și capul!
10 Isus i-a zis:
‒ Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie să-și spele decât picioarele, dar el este curat în întregime. Și voi sunteți curați, dar nu toți.
11 Căci El îl știa pe cel ce urma să-L trădeze. De aceea a spus: „Nu sunteți toți curați“.
12 După ce le-a spălat picioarele, Și-a luat haina și S-a așezat să mănânce din nou.
El le-a zis:
‒ Înțelegeți voi ce v-am făcut? 13 Voi Mă numiți „Învățătorul“ și „Domnul“ și bine ziceți, pentru că sunt. 14 Așadar, dacă Eu – Domnul și Învățătorul – v-am spălat picioarele, atunci și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora. 15 Căci Eu v-am dat un exemplu, ca să faceți și voi așa cum v-am făcut Eu vouă. 16 Adevărat, adevărat vă spun că slujitorul nu este mai mare decât stăpânul lui, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis. 17 Dacă știți aceste lucruri, sunteți fericiți dacă le faceți.
Descoperirea trădătorului
(Mt. 26:17-30Mc. 14:12-26Lc. 22:7-23)18 Nu vorbesc despre voi toți; Eu îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice :
„Cel ce mănâncă pâinea Mea
și-a ridicat călcâiul împotriva Mea!“.
19 Vă spun lucrul acesta încă de pe acum, înainte să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeți că Eu sunt. 20 Adevărat, adevărat vă spun că, cine îl primește pe cel pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primește, iar cel ce Mă primește pe Mine, Îl primește pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.
21 După ce a spus aceste lucruri, Isus S-a tulburat în duhul Său și a mărturisit, zicând:
‒ Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
22 Ucenicii se uitau unii la alții, fiind nedumeriți despre cine vorbește. 23 Unul dintre ucenicii Lui, cel pe care-l iubea Isus, ședea la masă rezemat pe pieptul lui Isus. 24 Simon Petru i-a făcut semn să-L întrebe pe Isus cine este cel despre care vorbește.
25 Atunci ucenicul acela, care ședea rezemat pe pieptul lui Isus, L-a întrebat:
‒ Doamne, cine este?
26 Isus a răspuns:
‒ Este cel căruia îi voi înmuia bucățica de pâine și i-o voi da.
A înmuiat o bucățică de pâine și i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. 27 Și imediat după ce a primit bucățica de pâine, Satan a intrat în el.
Atunci Isus i-a zis:
‒ Ce ai să faci, fă repede!
28 Dar niciunul dintre cei ce ședeau la masă n-a înțeles de ce îi spusese aceasta. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda ținea punga, Isus îi spusese: „Cumpără ceea ce avem nevoie pentru sărbătoare!“ sau îi spusese să dea ceva celor săraci. 30 După ce a luat bucățica de pâine, Iuda a ieșit imediat afară. Era noapte.
Isus prevestește lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35Mc. 14:27-31Lc. 22:31-34)31 După ce acesta a ieșit afară, Isus a zis:
‒ Acum Fiul Omului este glorificat și Dumnezeu este glorificat în El. 32 Dacă Dumnezeu este glorificat în El, atunci și Dumnezeu Îl va glorifica în Sine Însuși și-L va glorifica îndată. 33 Copilași, mai sunt puțin cu voi. Mă veți căuta și, așa cum le-am spus iudeilor că „Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni“, tot așa vă spun și vouă acum. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții! Așa cum v-am iubit Eu, tot așa să vă iubiți și voi unii pe alții. 35 Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții.
36 Simon Petru L-a întrebat:
‒ Doamne, unde Te duci?
Isus i-a răspuns:
‒ Acolo unde Mă duc Eu, tu nu poți să Mă urmezi, dar mai târziu Mă vei urma.
37 Petru I-a zis:
‒ Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Îmi voi da viața pentru Tine!
38 Isus a răspuns:
‒ Îți vei da viața pentru Mine? Adevărat, adevărat îți spun că nicidecum nu va cânta cocoșul până nu te vei lepăda de Mine de trei ori.