Arătarea la marea Tiberiadei
1 După acestea Isus s‐a arătat iarăși ucenicilor la marea Tiberiadei; și s‐a arătat astfel. 2 Erau împreună Simon Petru și Toma numit Geamăn și Natanael cel de la Cana Galileei și ai lui Zebedei și alți doi dintre ucenicii lui. 3 Simon Petru le zice: Mă duc să pescuiesc. Ei îi zic: Venim și noi cu tine. Au ieșit și au intrat în corabie și în noaptea aceea n‐au prins nimic. 4 Și când s‐a făcut dimineață, Isus a stat la țărm; totuși ucenicii nu știau că este Isus. 5 Deci Isus le zice: Copii, nu cumva aveți ceva de mâncare? Ei i‐au răspuns: Nu. 6 Iar el le‐a zis : Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei și veți afla. Au aruncat deci și nu mai puteau s‐o tragă de mulțimea peștilor. 7 Ucenicul acela pe care‐l iubea Isus zice deci lui Petru: Este Domnul. Deci Simon Petru, când a auzit că este Domnul, și‐a încins haina (căci era gol) și s‐a aruncat în mare. 8 Iar ceilalți ucenici au venit cu corăbioare, (căci nu erau departe de pământ, ci ca la două sute de coți), târând mreaja cu pești. 9 Deci când au ieșit la pământ, văd un foc de jăratic acolo și pește pus pe el și pâine. 10 Isus le zice: Aduceți din peștii pe care i‐ați prins acum. 11 Simon Petru deci s‐a suit și a tras mreaja la pământ, plină de pești mari, o sută cincizeci și trei; și deși erau atât de mulți, mreaja nu s‐a rupt. 12 Isus le zice: Veniți de prânziți. Niciunul dintre ucenici nu îndrăznea să‐l întrebe: Tu cine ești? știind că este Domnul. 13 Isus vine și ia pâinea și le dă, asemenea și peștele. 14 Acum aceasta este a treia oară când s‐a arătat Isus ucenicilor după ce s‐a sculat dintre cei morți.
Isus vestește moartea lui Petru
15 Deci după ce au prânzit, Isus zice lui Simon Petru: Simone al lui Iona, mă iubești tu mai mult decât aceștia? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice: Paște mielușeii mei. 16 El îi zice iarăși a doua oară: Simone al lui Iona, mă iubești? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice: Paște oițele mele. 17 Îi zice a treia oară: Simone al lui Iona, mă iubești? Petru s‐a întristat că i‐a zis a treia oară: Mă iubești? Și i‐a zis: Doamne, știi toate , tu cunoști că te iubesc. Isus îi zice: Paște oile mele. 18 Adevărat , adevărat îți spun, când erai mai tânăr te încingeai și umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești. 19 Și a zis aceasta însemnând cu ce fel de moarte va slăvi pe Dumnezeu. Și după ce a zis aceasta, îi zice: Urmează‐mă. 20 Petru, întorcându‐se, zărește venind în urmă pe ucenicul pe care‐l iubea Isus, care se rezemase la cină pe pieptul lui și zisese: Doamne, cine este cel ce te dă prins? 21 Deci văzându‐l Petru, zice lui Isus: Doamne, dar acesta ce va fi cu el? 22 Isus îi zice: Dacă voiesc ca el să rămână până vin, ce te privește? Tu urmează‐mă. 23 Deci a ieșit cuvântul acesta între frați că ucenicul acela nu va muri. Dar Isus nu i‐a zis că nu va muri, ci: Dacă voiesc ca el să rămână până vin, ce te privește? 24 Acesta este ucenicul care mărturisește despre acestea și care a scris acestea și știm că mărturia lui este adevărată. 25 Sunt și alte multe pe care le‐a făcut Isus, care, dacă s‐ar fi scris câte una, nici chiar lumea, mi se pare , n‐ar cuprinde cărțile care s‐ar fi scris.
Isus li Se arată câtorva ucenici la Marea Tiberiadei
1 După aceea, Isus li S-a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei. El S-a arătat astfel: 2 Simon Petru, Toma (cel numit „Didymos“), Natanael din Cana Galileei, fiii lui Zebedei și alți doi dintre ucenicii lui Isus , erau împreună.
3 Simon Petru le-a zis:
‒ Mă duc să pescuiesc.
Ei i-au zis:
‒ Venim și noi cu tine.
Au ieșit și s-au urcat într-o barcă, dar în noaptea aceea n-au prins nimic.
4 Când se făcuse deja dimineață, Isus stătea pe țărm. Ucenicii însă nu știau că este Isus.
5 El le-a zis:
‒ Copilași, nu aveți ceva pește de mâncare?
Ei I-au răspuns:
‒ Nu.
6 El le-a zis:
‒ Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi!
L-au aruncat și nu l-au mai putut trage din cauza mulțimii peștilor.
7 Atunci ucenicul pe care-l iubea Isus i-a zis lui Petru: „Este Domnul!“. Auzind că este Domnul, Simon Petru și-a pus haina pe el, pentru că era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare. 8 Ceilalți ucenici au venit cu barca, trăgând năvodul cu pești, căci nu era departe de țărm, doar cam la două sute de coți. 9 Când au coborât pe țărm, au văzut un foc de cărbuni, pește pus deasupra și pâine.
10 Isus le-a zis:
‒ Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum.
11 Simon Petru s-a urcat în barcă și a tras năvodul la țărm, plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Deși erau atât de mulți, năvodul nu s-a rupt.
12 Isus le-a zis:
‒ Veniți și mâncați!
Niciunul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Cine ești?“, pentru că știau că este Domnul. 13 Isus S-a apropiat, a luat pâinea și le-a dat-o. La fel a făcut și cu peștele. 14 Aceasta era deja a treia oară când Isus li Se arăta ucenicilor Săi după ce fusese înviat dintre cei morți.
Isus și Petru
15 După ce au mâncat, Isus l-a întrebat pe Simon Petru:
‒ Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?
El I-a răspuns:
‒ Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc!
Isus i-a zis:
‒ Paște mieii Mei!
16 L-a întrebat din nou, a doua oară:
‒ Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?
El I-a răspuns:
‒ Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc!
Isus i-a zis:
‒ Păstorește oile Mele!
17 L-a întrebat a treia oară:
‒ Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?
Petru s-a întristat pentru că-i zisese a treia oară: „Mă iubești?“ și I-a răspuns:
‒ Doamne, Tu le știi pe toate, Tu știi că Te iubesc!
Isus i-a zis:
‒ Paște oile Mele! 18 Adevărat, adevărat îți spun că, atunci când erai mai tânăr, tu singur îți puneai brâul în jurul mijlocului și mergeai unde doreai. Însă, când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altcineva îți va pune brâul și te va duce unde nu vei dori.
19 A spus acestea ca să arate cu ce fel de moarte Îl va glorifica Petru pe Dumnezeu.
Apoi i-a zis:
‒ Urmează-Mă!
Isus și ucenicul iubit
20 Petru s-a întors și l-a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus și-L întrebase: „Doamne, cine este cel ce Te va trăda?“.
21 Văzându-l, Petru L-a întrebat pe Isus:
‒ Doamne, dar cu acesta ce va fi ?
22 Isus i-a răspuns:
‒ Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine? Tu urmează-Mă!
23 Din cauza aceasta s-a răspândit zvonul printre frați că acel ucenic nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine?“.
24 Acesta este ucenicul care mărturisește cu privire la aceste lucruri și care a scris aceste lucruri. Și știm că mărturia lui este adevărată.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar lumea însăși n-ar fi avut loc pentru cărțile care s-ar fi scris.