Răspunsul lui Iov
1 Și Iov a răspuns și a zis: 2 Cu adevărat, știu că așa este. Dar cum va fi omul drept înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă‐i place să se certe cu el, din o mie la nici una nu‐i va răspunde. 4 El este înțelept la inimă și tare în putere: cine s‐a împietrit împotriva lui și a rămas în pace? 5 El strămută munții și ei nu știu că el îi răstoarnă în mânia sa; 6 El zguduie pământul din locul său și se cutremură stâlpii; 7 el vorbește soarelui și el nu răsare și pecetluiește stelele; 8 numai el întinde cerurile și pășește pe înălțimile mării; 9 el face Ursul mare, Orionul și Pleiadele și cămările de la miazăzi; 10 el face lucruri mari de nepătruns și minuni fără număr. 11 Iată el vine pe lângă mine și nu‐l văd și trece pe lângă mine și nu‐l zăresc. 12 Iată el răpește; cine‐l va abate? Cine‐i va zice: Ce faci? 13 Dumnezeu nu‐și retrage mânia: sub el se pleacă cei ce dau ajutor mândriei . 14 Cu cât mai puțin să‐i răspund eu, și să‐mi aleg cuvintele cu el! 15 Chiar dacă aș fi drept, nu i‐aș răspunde; aș cere îndurare judecătorului meu! 16 Dacă aș striga și mi‐ar răspunde, tot n‐aș crede că și‐a plecat urechea la glasul meu; — 17 el care mă zdrobește în furtună și îmi înmulțește rănile fără cuvânt ; 18 care nu mă lasă să răsuflu, căci mă satură de amărăciuni. 19 Dacă este vorba de putere, iată, el este puternic; și dacă este vorba de judecată, cine mă va apăra? 20 Dacă m‐aș îndreptăți, gura mea m‐ar osândi; dacă aș fi drept, el m‐ar arăta stricat. 21 Dacă aș fi desăvârșit nu m‐aș uita la sufletul meu, mi‐aș disprețui viața! 22 Totuna este; de aceea am zis: El mistuie pe cel desăvârșit și pe cel rău. 23 Dacă biciul ucide deodată, el își râde de încercarea celui nevinovat. 24 Pământul este dat în mâna celui rău: el acoperă fața judecătorilor săi. Dacă nu el, cine oare? 25 Acum zilele mele trec mai repede decât un alergător; ele fug, nu văd binele; 26 trec iuți ca și corăbiile de trestie, ca vulturul care se repede asupra prăzii. 27 Dacă zic: Îmi voi uita plângerea, mă voi lăsa de fața mea tristă și mă voi lumina! 28 Atunci mă înspăimântă toate chinurile mele: știu că nu mă vei ține nevinovat . 29 Fie, sunt rău: pentru ce să mă ostenesc în zădar? 30 Dacă mă spăl cu apă de zăpadă și‐mi curățesc mâinile cu leșie, 31 și‐atunci mă vei afunda în groapă; chiar hainele mele mă vor urî. 32 Căci el nu este un om ca mine, ca să‐i răspund, ca să venim împreună la judecată. 33 Nu este între noi un mijlocitor care să‐și pună mâna peste amândoi. 34 Să‐și depărteze nuiaua de peste mine și să nu mă tulbure spaima lui. 35 Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de el. Dar nu este așa cu mine.
Răspunsul lui Iov
1 Iov a răspuns și a zis:
2 „Da, știu că așa este,
dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
3 Dacă s-ar certa cineva cu El,
din o mie de întrebări , nu I-ar putea răspunde nici măcar la una.
4 El are o inimă înțeleaptă și o putere mare.
Cine I s-a împotrivit și a rămas teafăr?
5 El mută munții fără ca aceștia să știe,
când îi răstoarnă în mânia Sa.
6 El face să se cutremure pământul din locul lui,
și stâlpii lui tremură.
7 El vorbește soarelui, iar acesta nu mai răsare;
El pecetluiește lumina stelelor.
8 El singur întinde cerurile
și calcă pe valurile mării.
9 El a făcut Ursul și Orionul,
Pleiadele și constelațiile sudului.
10 El face lucruri mari și nepătrunse,
minuni fără număr.
11 Iată, El trece pe lângă mine
și nu-L pot vedea,
trece și nu-mi dau seama.
12 Iată, când El smulge ceva ,
cine-L poate opri?
Cine-I poate spune: «Ce faci?».
13 Dumnezeu nu-Și întoarce mânia;
chiar și ajutoarele lui Rahab Îi sunt supuse.
14 Deci, cum pot eu să-I răspund,
cum pot să-mi aleg cuvintele înaintea Lui?
15 Chiar dacă aș fi drept, nu I-aș putea răspunde,
nu pot decât să caut bunăvoință la Judecătorul meu.
16 Dacă L-aș chema la judecată și mi-ar răspunde,
n-aș crede că mi-a ascultat glasul.
17 El mă zdrobește printr-o furtună
și-mi înmulțește rănile fără motiv.
18 Nu mă lasă să-mi trag suflarea,
ci mă satură cu lucruri amare.
19 Dacă este vorba de putere, iată, El este puternic.
Dacă este vorba de judecată, cine mă va convoca?
20 Chiar dacă aș fi drept, gura mea mă va condamna;
oricât de integru aș fi, El mă va dovedi vinovat.
21 Sunt integru. Nu-mi pasă de mine.
Îmi disprețuiesc viața.
22 Mi-e totuna. De aceea zic:
«El îl nimicește și pe cel integru și pe cel rău».
23 Și măcar de-ar aduce biciul imediat moartea…
dar El Își bate joc de durerea celui nevinovat.
24 Când o țară este dată pe mâna celui rău,
El acoperă ochii judecătorilor ei.
Dacă nu El, atunci cine?
25 Zilele mele sunt mai iuți decât alergătorul;
zboară fără să fi văzut binele.
26 Trec ca o luntre de papirus pe apă ,
ca un vultur care se repede asupra prăzii.
27 Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea,
îmi voi schimba înfățișarea și voi fi voios»,
28 atunci sunt îngrozit de toate durerile mele,
pentru că știu că nu mă vei găsi nevinovat.
29 Dacă tot voi fi condamnat,
de ce să mă mai trudesc degeaba?
30 Chiar dacă m-aș spăla cu apa zăpezii
și mi-aș curăța mâinile cu leșie,
31 Tu tot m-ai cufunda în mocirlă,
de s-ar scârbi și hainele de mine.
32 Căci El nu este un om ca mine, ca să-I răspund,
ca să mergem împreună la judecată.
33 Și nu se află nici măcar un mijlocitor între noi,
care să-și pună mâinile peste noi amândoi,
34 ca astfel El să-Și dea la o parte nuiaua
și să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.
35 Atunci aș vorbi fără să mă mai tem de El,
însă nu așa mi se întâmplă.