Pustiirea țării de lăcuste
1 Cuvântul Domnului care a fost către Ioel, fiul lui Petuel. 2 Ascultați aceasta, bătrânilor! Și plecați urechea, voi toți locuitorii țării! S‐a întâmplat oare aceasta în zilele voastre sau chiar în zilele părinților voștri? 3 Spuneți‐o copiilor voștri și copiii voștri să spună copiilor lor și copiii lor la un alt neam: 4 ce a lăsat omida a mâncat lăcusta ; și ce a lăsat lăcusta a mâncat forfecarul, și ce a lăsat forfecarul a mâncat mușița. 5 Treziți‐vă, bețivilor, și plângeți și urlați toți băutorii de vin, pentru must, căci s‐a răpit de la gura voastră. 6 Căci un neam s‐a suit asupra țării mele, puternic și fără număr. Dinții lui sunt dinți de leu și are măselele unui leu bătrân. 7 Mi‐a prefăcut via într‐o pustie, smochinul într‐o grămadă de lemn; l‐a jupuit de tot și l‐a aruncat la pământ, ramurile lui au albit. 8 Gemi ca o logodnică încinsă în sac, pentru bărbatul tinereții sale! 9 A încetat darul de mâncare și darul de băutură din casa Domnului; preoții, slujitorii Domnului, se jelesc. 10 Câmpiile sunt pustiite, țarina jelește, căci grâul este pustiit, mustul s‐a uscat, untdelemnul lâncezește. 11 Rușinați‐vă , plugarilor, urlați, vierilor, pentru grâu și pentru orz, căci secerișul câmpurilor este pierdut. 12 Via s‐a uscat și smochinul lâncezește, — rodiul, finicul și mărul; toți copacii câmpului s‐au uscat, căci a încetat bucuria din mijlocul fiilor oamenilor. 13 Încingeți‐vă cu saci și plângeți, preoților. Urlați, slujitori ai altarului! Veniți, petreceți noaptea sub sac, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci darul de mâncare și darul de băutură sunt oprite în casa Dumnezeului vostru. 14 Sfințiți un post, chemați o adunare sfântă, adunați pe bătrâni și pe toți locuitorii țării la casa Domnului Dumnezeului vostru și strigați către Domnul. 15 Vai, pentru ziua aceea! Căci ziua Domnului este aproape și va veni ca o pierzare de la Cel Atotputernic. 16 Oare nu s‐a răpit mâncarea dinaintea ochilor noștri, da , desfătarea și bucuria din casa Dumnezeului nostru? 17 Semințele putrezesc sub bulgării lor; vistieriile sunt pustiite; hambarele surpate căci grâul s‐a uscat. 18 Cum zbiară dobitoacele! Cirezile de boi rătăcesc; căci nu este pășune pentru ele; turmele de oi se chinuiesc. 19 Către tine, Doamne, voi striga: căci focul a mistuit pășunile pustiei și flacăra a ars toți copacii câmpiilor. 20 Chiar și fiarele câmpului strigă la tine, căci au secat curgerile apelor și focul a mistuit pășunile pustiei.
1 Cuvântul Domnului, care i-a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel:
Invazia lăcustelor
2 Ascultați lucrul acesta, bătrânilor!
Ascultați cu atenție, toți locuitorii țării!
S-a mai întâmplat așa ceva în zilele voastre
sau în zilele strămoșilor voștri?
3 Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta
și copiii voștri să-l spună copiilor lor,
iar copiii lor să-l istorisească generației următoare.
4 Ceea ce a lăsat lăcusta Gazam,
a mâncat lăcusta Arbe ;
ceea ce a lăsat lăcusta Arbe,
a mâncat lăcusta Ielek
și ceea ce a lăsat lăcusta Ielek,
a mâncat lăcusta Hasil.
5 Treziți-vă, bețivilor, și plângeți!
Gemeți, voi, toți băutorii de vin,
pentru că vi s-a luat mustul de la gură!
6 Căci împotriva țării mele a venit o națiune
puternică și fără număr.
Dinții ei sunt dinți de leu,
iar colții ei sunt colți de leoaică.
7 Mi-a pustiit viile
și mi-a făcut bucăți smochinii;
i-a jupuit de coajă și i-a trântit jos,
lăsându-le ramurile descojite.
8 Jelește ca o fecioară îmbrăcată cu o pânză de sac,
care îl jelește pe soțul tinereții ei!
9 Darurile de mâncare și jertfele de băutură
au fost oprite în Casa Domnului,
iar preoții, slujitorii Domnului, bocesc.
10 Terenurile sunt pustiite,
pământul bocește,
căci grânele sunt pustiite.
Mustul a secat
și uleiul s-a terminat.
11 Îngroziți-vă, plugari,
gemeți, vieri,
din cauza grâului și a orzului,
căci roadele câmpului sunt distruse.
12 Via s-a uscat,
iar smochinul este veștejit;
rodiul, palmierul, mărul,
toți pomii de pe câmp sunt uscați.
Într-adevăr, s-a veștejit bucuria
din mijlocul fiilor omului!
Chemare la pocăință
13 Preoților, puneți-vă brâul în jurul mijlocului și jeliți!
Gemeți, slujitori ai altarului!
Veniți și înnoptați îmbrăcați cu pânză de sac,
slujitori ai Dumnezeului meu!
Căci darurile de mâncare și jertfele de băutură
sunt oprite în Casa Dumnezeului vostru.
14 Declarați un post,
vestiți o adunare.
Adunați-i pe bătrâni,
pe toți locuitorii țării,
la Casa Domnului, Dumnezeul vostru,
și strigați către Domnul.
15 Vai, ce zi!
Căci ziua Domnului este aproape;
ea va veni ca o distrugere de la Cel Atotputernic.
16 Nu s-a prăpădit hrana
sub ochii voștri –
adică bucuria și veselia
din Casa Dumnezeului nostru?
17 Semințele s-au pârjolit sub bulgări,
hambarele sunt pustii,
grânarele sunt dărâmate,
căci grânele s-au uscat.
18 Cum gem animalele!
Cirezile de vite umblă amețite,
pentru că nu mai au pășune;
chiar și turmele de oi suferă pedeapsa .
19 Către Tine, Doamne, strig,
căci focul a distrus pășunile deșertului
și flăcările au ars toți copacii câmpiei.
20 Chiar și animalele câmpului tânjesc după Tine,
căci albiile s-au uscat,
iar focul a distrus pășunile deșertului.