Luarea Ierihonului.
1 Și Ierihonul era închis și încuiat din pricina copiilor lui Israel: nimeni nu ieșea și nimeni nu intra. 2 Și Domnul a zis lui Iosua: Vezi, am dat în mâna ta Ierihonul și pe împăratul său și pe vitejii săi de oștire. 3 Și să înconjurați cetatea, toți oamenii de război, rotindu‐vă în jurul cetății odată. Așa să faci șase zile. 4 Și șapte preoți să poarte șapte trâmbițe de corn de berbece înaintea chivotului și în ziua a șaptea să înconjurați cetatea de șapte ori și preoții să sufle din trâmbițe. 5 Și va fi așa : când vor sufla lung cu cornul de berbece și veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să strige cu strigăt mare și zidul cetății va cădea pe locul său, și poporul se va sui fiecare drept înainte. 6 Și Iosua, fiul lui Nun a chemat pe preoți și le‐a zis: Ridicați chivotul legământului și șapte preoți să poarte șapte trâmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului. 7 Și a zis poporului: Treceți și înconjurați cetatea și bărbații înarmați să treacă inaintea chivotului Domnului. 8 Și a fost așa : când a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți purtând cele șapte trâmbițe de corn de berbece înaintea Domnului au trecut înainte și au suflat din trâmbițe, și chivotul legământului Domnului venea în urma lor. 9 Și bărbații înarmați mergeau înaintea preoților, care suflau din trâmbițe, și coada oștirii venea după chivot; sunau din trâmbițe mergând. 10 Și Iosua a poruncit poporului zicând: Să nu strigați, nici să nu vi se audă glasul, și niciun cuvânt să nu iasă din gura voastră până în ziua când vă voi zice: Strigați! Atunci să strigați. 11 Și chivotul Domnului a înconjurat cetatea, rotindu‐se odată; și au intrat în tabără și au mas noaptea în tabără. 12 Și Iosua s‐a sculat dis de dimineață și preoții au ridicat chivotul Domnului. 13 Și cei șapte preoți purtând cele șapte trâmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului, mergeau suflând mereu din trâmbițe și bărbații înarmați mergeau înaintea lor și coada oștirii venea după chivotul Domnului mergând și suflând din trâmbițe. 14 Și a doua zi au înconjurat cetatea odată și s‐au întors în tabără. Așa au făcut șase zile. 15 Și a fost așa : a șaptea zi s‐au sculat în zori de ziuă și au înconjurat cetatea în același chip de șapte ori; numai, în ziua aceea, au înconjurat cetatea de șapte ori. 16 Și a fost așa : a șaptea oară preoții au suflat din trâmbițe și Iosua a zis poporului: Strigați, căci Domnul v‐a dat cetatea. 17 Și cetatea să fie sortită nimicirii pentru Domnul, ea și tot ce este în ea; numai Rahav curva să trăiască, ea și tot ce este cu ea în casă, fiindcă a ascuns pe solii pe care i‐am trimis noi. 18 Dar păziți‐vă de lucrul sortit nimicirii, ca să nu fiți sortiți nimicirii, luând din lucrul sortit nimicirii și să faceți tabăra lui Israel sortită nimicirii și s‐o tulburați. 19 Și tot argintul și aurul și vasele de aramă și de fier să fie sfinte pentru Domnul, să intre în vistieria Domnului. 20 Și poporul a strigat și au suflat din trâmbițe. Și a fost așa : când a auzit poporul sunetul trâmbițelor și poporul a strigat cu glas tare , zidul a căzut pe loc și poporul s‐a suit în cetate, fiecare drept înainte și au luat cetatea. 21 Și au nimicit cu desăvârșire cu ascuțișul sabiei tot ce era în cetate, de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la bătrân, și bou și oaie și măgar.
Rahav și casa ei.
22 Și Iosua a zis celor doi bărbați care iscodiseră țara: Intrați în casa femeii curve și scoateți de acolo pe femeie și tot ce este al ei , cum i‐ați jurat. 23 Și tinerii, iscoadele au întrat și au scos pe Rahav și pe tatăl ei și pe mama ei și pe frații ei și tot ce era al ei; au scos pe toate rudele ei și i‐au pus afară din tabăra lui Israel. 24 Și au ars cu foc cetatea și tot ce era în ea ; numai argintul și aurul și vasele de aramă și de fier le‐au pus în vistieria casei Domnului. 25 Și Iosua a lăsat cu viață pe Rahav curva, casa tatălui ei și tot ce era al ei, și ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de astăzi, pentru că ascunsese pe solii pe care‐i trimisese Iosua să iscodească Ierihonul. 26 Și Iosua a jurat în vremca aceea zicând : Blestemat să fie înaintea Domnului bărbatul care se va scula și va zidi această cetate, Ierihonul; o va întemeia pe întâiul născut al său și îi va pune porțile pe cel mai mic fiul al său. 27 Și Domnul a fost cu Iosua și vestea lui a fost în toată țara.
Cucerirea Ierihonului
1 Ierihonul era închis și fortificat din cauza fiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el.
2 Domnul i-a zis lui Iosua: „Iată că dau în mâna ta Ierihonul, cu regele și războinicii lui viteji. 3 Toți oamenii pregătiți de război să înconjoare cetatea, ocolind-o doar o singură dată. Așa să faceți timp de șase zile. 4 Șapte preoți să ducă înaintea Chivotului șapte trâmbițe din corn de berbec. În ziua a șaptea să înconjurați cetatea de șapte ori, iar preoții să sune din trâmbițe. 5 Când se va suna din trâmbița din corn de berbec, când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată strigăte puternice. Atunci zidul cetății va cădea, iar poporul va ataca, fiecare om drept înainte!“.
6 Iosua, fiul lui Nun, a chemat preoții și le-a zis: „Luați Chivotul legământului, iar cei șapte preoți să poarte cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului“. 7 Apoi a zis poporului: „Porniți și înconjurați cetatea, iar oamenii înarmați să pornească înaintea Chivotului Domnului“.
8 După ce Iosua a vorbit poporului, cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Domnului au trecut în față, sunând din trâmbițe, iar Chivotul legământului Domnului venea în urma lor. 9 Oamenii înarmați au trecut în fața preoților care sunau din trâmbițe, iar ariergarda urma Chivotul. În timp ce mergeau, preoții sunau din trâmbițe. 10 Iosua a poruncit poporului, zicând: „Să nu strigați, să nu vi se audă vocile și să nu vă iasă niciun cuvânt din gură, până în ziua când vă voi spune: «Strigați!». Atunci să strigați“.
11 Chivotul Domnului a înconjurat cetatea, ocolind-o doar o dată. Apoi au intrat în tabără și au înnoptat acolo.
12 Iosua s-a sculat dimineața, iar preoții au luat Chivotul Domnului. 13 Cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului mergeau sunând din trâmbițe. Oamenii înarmați mergeau înaintea lor, iar ariergarda mergea în urma Chivotului Domnului. În timp ce mergeau, se suna din trâmbițe. 14 Au mai înconjurat o dată cetatea și în cea de-a doua zi, după care s-au reîntors în tabără. Așa au făcut timp de șase zile.
15 În ziua a șaptea, s-au sculat dimineața și au înconjurat cetatea în același fel, dar de șapte ori. Doar în ziua aceasta au înconjurat cetatea de șapte ori. 16 A șaptea oară, în timp ce preoții sunau din trâmbițe, Iosua a poruncit poporului: „Strigați, fiindcă Domnul v-a dat cetatea! 17 Cetatea cu tot ce-i în ea să fie dată Domnului spre nimicire. Să rămână în viață doar prostituata Rahab și toți cei ce sunt în casă cu ea, fiindcă a ascuns mesagerii trimiși de noi. 18 Însă aveți grijă să nu luați nimic din ceea ce trebuie dat spre nimicire, pentru ca să nu fiți și voi dați spre nimicire sau să puneți tabăra lui Israel în pericol de nimicire și s-o tulburați. 19 Tot argintul și aurul, precum și toate obiectele din bronz și din fier sunt închinate Domnului și vor intra în vistieria Domnului“.
20 Poporul a scos un strigăt și apoi s-a sunat din trâmbițe. Când poporul a auzit sunetul de trâmbiță, a scos un strigăt puternic de război și zidul s-a prăbușit. Poporul a înaintat în cetate, fiecare om în dreptul său, și a capturat cetatea. 21 Au dat spre nimicire, trecând prin ascuțișul sabiei, tot ce se afla în cetate: bărbat și femeie, tânăr și bătrân, boi, oi și măgari.
22 Iosua le-a poruncit spionilor: „Intrați în casa acelei prostituate și scoateți-o afară împreună cu tot ceea ce-i aparține, după cum i-ați jurat!“. 23 Tinerii spioni au intrat și au scos-o afară pe Rahab, pe tatăl ei, pe mama ei și pe frații ei și pe toți ceilalți ai ei. Ei au scos afară întregul ei clan și i-au așezat în afara taberei lui Israel.
24 Au ars cetatea împreună cu tot ce era în ea, nu însă și argintul, aurul și obiectele din bronz și din fier, care au fost puse în vistieria Casei Domnului. 25 Iosua i-a lăsat în viață pe prostituata Rahab, familia tatălui ei și pe toți cei ai ei. Și, astfel, ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua aceasta, deoarece a ascuns mesagerii trimiși de Iosua să cerceteze Ierihonul.
26 Cu acea ocazie, Iosua a rostit următorul blestem: „Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va ridica și va reconstrui cetatea aceasta a Ierihonului.
Cu prețul întâiului său născut
să-i pună temelia
și cu prețul celui mai tânăr
să-i așeze porțile“.
27 Domnul a fost cu Iosua și faima lui s-a răspândit în toată țara.