Relele de acum și aducerile aminte
1 Adu‐ți aminte, Doamne, ce a venit peste noi. Privește și vezi ocara noastră. 2 Moștenirea noastră s‐a întors la alții, casele noastre la străini. 3 Suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt văduve. 4 Am băut apa noastră pe bani. Lemnul nostru ne vine pe preț. 5 Urmăritorii noștri sunt pe grumajii noștri. Ne ostenim, n‐avem odihnă. 6 Am dat mâna egiptenilor și asirienilor ca să ne îndestulăm de pâine. 7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt și noi am purtat nelegiuirile lor. 8 Slugile stăpânesc peste noi; nu este cine să ne scape din mâna lor. 9 Ne câștigăm pâinea cu primejdia vieților noastre, de teama sabiei pustiei. 10 Pielea noastră este neagră ca un cuptor de aprinderea foamei. 11 Au răpit femeile în Sion, fecioarele în cetățile lui Iuda. 12 Mai marii au fost spânzurați de mâna lor. Fețele bătrânilor n‐au fost cinstite , 13 tinerii au purtat pietrele de moară și copiii s‐au poticnit sub lemne. 14 Bătrânii au încetat de la poartă, tinerii de la muzica lor. 15 A încetat bucuria inimii noastre: jocul nostru s‐a prefăcut în jale. 16 Cununa a căzut de pe capul nostru. Vai de noi, căci am păcătuit! 17 Pentru aceasta ne este bolnavă inima, pentru aceasta ni s‐au întunecat ochii, 18 pentru muntele Sionului care este pustiu. Umblă șacalii pe el. 19 Doamne, tu rămâi în veac. Scaunul tău de domnie este din neam în neam. 20 De ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atâta vreme? 21 Întoarce‐ne , Doamne, la tine și ne vom întoarce; înnoiește‐ne zilele ca mai înainte. 22 Dar ne‐ai lepădat cu totul: te‐ai mâniat foarte mult pe noi.
Rugăciunea poporului
1 Adu-Ți aminte, Doamne,
de ce ni s-a întâmplat!
Uită-Te și vezi disprețul nostru!
2 Moștenirea noastră s-a dus la necunoscuți,
iar casele noastre – la străini.
3 Am ajuns orfani de tată,
iar mamele noastre sunt ca niște văduve.
4 Apa noastră o bem pe bani,
iar lemnele noastre trebuie să le cumpărăm.
5 Cei ce ne urmăresc sunt chiar în spatele nostru.
Suntem obosiți, dar nu suntem lăsați să ne odihnim.
6 Am dat mâna cu Egiptul și cu Asiria,
ca să ne săturăm cu pâine.
7 Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt,
iar noi purtăm pedeapsa pentru nelegiuirea lor.
8 Sclavii stăpânesc peste noi
și nimeni nu ne eliberează din mâna lor.
9 Ne câștigăm pâinea riscându-ne viața
din cauza sabiei din deșert.
10 Ne arde pielea ca un cuptor,
de febra cauzată de foame.
11 Le-au dezonorat pe femei în Sion,
și pe fecioare în cetățile lui Iuda.
12 Prinții au fost spânzurați de mâinile lor,
iar bătrânilor nu li s-a dat cinste.
13 Tinerii trudesc la piatra de moară,
iar copiii cad sub poverile de lemne.
14 Bătrânii nu mai vin la poarta cetății ,
iar tinerii au încetat să mai cânte.
15 A încetat bucuria inimii noastre,
iar dansul nostru s-a transformat în bocet.
16 A căzut coroana de pe capul nostru.
Vai de noi, căci am păcătuit!
17 Iată de ce ne leșină inima,
iată de ce ni s-au întunecat ochii:
18 muntele Sion a ajuns pustiit;
se plimbă șacalii pe el.
19 Doamne, Tu împărățești veșnic.
Tronul Tău dăinuie din generație în generație.
20 De ce să ne uiți pentru totdeauna?
De ce să ne părăsești
pentru atât de multe zile?
21 Întoarce-ne la Tine, Doamne,
ca astfel să ne întoarcem!
Dă-ne iarăși zile
precum cele din trecut!
22 Să ne fi respins Tu oare de tot
și să Te fi mâniat Tu pe noi peste măsură?