Juruințele
1 Și Domnul a vorbit lui Moise, zicând: 2 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Dacă cineva va pune ceva deoparte printr‐o juruință, sufletele să fie ale Domnului după prețuirea ta. 3 Și prețuirea ta pentru partea bărbătească de la vârsta de douăzeci de ani până la șaizeci de ani, prețuirea ta va fi de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfântului locaș. 4 Și dacă va fi parte femeiască, prețuirea ta va fi de treizeci de sicli. 5 Și dacă este de la cinci ani până la douăzeci de ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească douăzeci de sicli, și pentru partea femeiască zece sicli. 6 Și dacă va fi de la o lună până la cinci ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească de cinci sicli de argint, și pentru partea femeiască prețuirea ta va fi de trei sicli de argint. 7 Și dacă va fi o parte bărbătească de șaizeci de ani și mai sus, prețuirea ta va fi de cincisprezece sicli și pentru partea femeiască zece sicli. 8 Și dacă va fi mai sărac decât prețuirea ta, să stea înaintea preotului și preotul să‐l prețuiască; preotul va face prețuirea după mijloacele celui ce a făcut juruința. 9 Și dacă va fi un dobitoc din care se aduce dar Domnului, tot ce vor da din el Domnului să fie sfânt. 10 Nu‐l vor schimba și nu‐l vor înlocui, bun pentru rău, sau rău pentru bun; și dacă cumva va înlocui un dobitoc cu un dobitoc, atunci el și cel înlocuit să fie sfânt. 11 Și dacă va fi un dobitoc necurat din care nu se aduce dar Domnului, atunci să pună dobitocul înaintea preotului. 12 Și preotul să‐l prețuiască, dacă va fi bun sau rău: și după prețuirea ta, preotule, va fi. 13 Și dacă vor voi cu adevărat să‐l răscumpere, atunci să adauge a cincea parte la prețuirea ta. 14 Și când cineva își va sfinți casa ca să fie sfântă pentru Domnul, preotul s‐o prețuiască dacă va fi bună sau rea; cum o va prețui preotul așa să fie. 15 Și dacă cel ce a sfințit‐o va voi să‐și răscumpere casa, atunci să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să fie a lui. 16 Și dacă cineva va sfinți Domnului din câmpul moșiei sale, atunci prețuirea ta să fie după sămânța lui, un omer de sămânță de orz cu cincizeci de sicli de argint. 17 Dacă își va sfinți câmpul din anul de veselie, să rămână după prețuirea ta. 18 Și dacă își va sfinți câmpul după anul de veselie, atunci preotul să‐i socotească argintul după numărul anilor care mai sunt până la anul de veselie, și să se facă un scăzământ din prețuirea ta. 19 Și dacă cel ce a sfințit câmpul va voi în adevăr să‐l răscumpere, să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să‐i rămână lui. 20 Și dacă nu voiește să răscumpere câmpul, sau dacă a vândut altui om câmpul, nu se va mai răscumpăra. 21 Și câmpul, când va ieși în anul de veselie , să fie sfânt pentru Domnul, ca un câmp predat: moșia lui să fie a preotului. 22 Și dacă cineva sfințește Domnului un câmp pe care l‐a cumpărat, care nu este din câmpul moșiei sale , 23 atunci preotul să‐i socotească prețul prețuirii tale până la anul de veselie, și să dea prețuirea ta în acea zi ca lucru sfânt Domnului. 24 În anul de veselie câmpul să se întoarcă la cel de la care a fost cumpărat, la acela a cui era stăpânirea pământului. 25 Și toată prețuirea ta să fie după siclul sfântului locaș: siclul să fie douăzeci de ghere . 26 Numai pe cel întâi‐născut al dobitoacelor, care este făcut întâi‐născut al Domnului, nimeni să nu‐l sfințească, fie bou sau miel; este al Domnului. 27 Și dacă va fi dintr‐un dobitoc necurat, atunci să‐l răscumpere după prețuirea ta și să adaoge a cincea parte; și dacă nu va fi răscumpărat, atunci să fie vândut după prețuirea ta. 28 Totuși niciun dar predat, pe care îl va preda cineva Domnului, din tot ce are el de la om până la dobitoc sau din câmpul moșiei lui, să nu fie vândut sau răscumpărat; orice lucru predat este preasfânt pentru Domnul. 29 Nimic predat, care va fi predat dintre oameni, nu va fi răscumpărat, ci să fie omorât.
Zeciuielile
30 Și toată zeciuiala pământului din sămânța pământului și din rodul pomilor este a Domnului: este sfântă pentru Domnul. 31 Și dacă va voi cineva să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să adauge la ea a cincea parte. 32 Și toată zeciuiala din cireadă sau din turmă, orice trece pe sub toiag, a zecea parte să fie sfântă pentru Domnul. 33 Să nu aleagă dacă e bună sau rea și să n‐o înlocuiască; și dacă o va înlocui, atunci și vita înlocuită și cea pusă în locul ei să fie sfântă; nu se va răscumpăra. 34 Acestea sunt poruncile, pe care le‐a poruncit Domnul lui Moise pentru copiii lui Israel pe muntele Sinai.
Răscumpărarea lucrurilor închinate
1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când un om va închina Domnului anumite persoane printr-un jurământ deosebit, să o facă după evaluarea ta. 3 Evaluarea ta, pentru un bărbat de la douăzeci până la șaizeci de ani, să fie o evaluare de cincizeci de șecheli de argint, după șechelul Lăcașului. 4 Dacă este o femeie, evaluarea ta să fie de treizeci de șecheli. 5 Dacă are între cinci și douăzeci de ani, evaluarea ta să fie de douăzeci de șecheli pentru un băiat și de zece șecheli pentru o fată. 6 Dacă are între o lună și cinci ani, evaluarea ta să fie de cinci șecheli de argint pentru un băiat și de trei șecheli de argint pentru o fată. 7 Dacă omul are șaizeci de ani sau mai mult, atunci evaluarea ta pentru un bărbat să fie de cincisprezece șecheli, iar pentru o femeie să fie de zece șecheli. 8 Dacă este prea sărac ca să poată plăti evaluarea ta, să-l înfățișeze înaintea preotului, și preotul să-i facă o altă evaluare. Preotul să facă o evaluare potrivit cu mijloacele pe care le are cel ce a făcut jurământul.
9 Dacă este vorba de un animal care poate fi adus Domnului ca ofrandă, tot ceea ce va fi oferit din el Domnului va fi considerat sfânt. 10 Nu va avea voie să înlocuiască animalul și nici să schimbe unul bun pe altul rău sau unul rău pe altul bun. Dacă un animal este înlocuit cu un altul, atunci și unul, și celălalt vor fi considerați sfinți. 11 Dacă este vorba de un animal necurat, care nu poate fi adus Domnului ca ofrandă, animalul să fie adus înaintea preotului. 12 Preotul să-l evalueze ca să vadă dacă este bun sau rău, iar acesta va rămâne la evaluarea făcută de preot. 13 Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la evaluarea lui.
14 Dacă un om Îi va închina Domnului locuința sa, preotul s-o evalueze ca să vadă dacă este bună sau rea, iar aceasta va rămâne la evaluarea făcută de preot. 15 Dacă cel care și-a închinat locuința vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la evaluarea ei și va fi a lui.
16 Dacă un om Îi va închina Domnului un teren din moșia lui, evaluarea lui să fie făcută ținând cont de sămânța necesară cultivării lui: cincizeci de șecheli de argint la un homer de sămânță de orz. 17 Dacă va închina terenul în Anul de veselie, acesta să rămână la evaluarea ta, 18 dar dacă va închina terenul după Anul de veselie, atunci preotul să-i calculeze prețul în funcție de anii care mai rămân până la următorul an de veselie, după care să-l scadă din evaluarea ta. 19 Dacă cel care închină terenul va dori vreodată să-l răscumpere, atunci să adauge o cincime la prețul evaluării tale, și terenul va fi al lui. 20 Dar dacă nu va dori să-și răscumpere terenul sau dacă îl va vinde altui om, atunci nu va mai putea fi răscumpărat. 21 În Anul de veselie, când terenul va fi restituit, va fi închinat Domnului, ca un teren oferit Lui pe deplin, și va fi proprietatea preotului.
22 Dacă cineva închină Domnului un teren pe care l-a cumpărat, care nu este parte din moșia lui, 23 preotul să calculeze cât trebuie să fie prețul până la Anul de veselie, iar el să plătească în aceeași zi conform evaluării tale, evaluare stabilită pentru un lucru închinat Domnului. 24 În Anul de veselie terenul acela să fie dat înapoi celui de la care fusese cumpărat, din moșia căruia făcea parte. 25 Toate evaluările să fie făcute după șechelul Lăcașului, care are douăzeci de ghere.
26 Însă nimeni nu va putea închina întâiul născut al animalelor, care este deja al Domnului ca întâi născut. Fie bou, fie oaie, este al Domnului. 27 Însă, dacă este un animal necurat, atunci să-l răscumpere după evaluarea ta și să adauge o cincime la ea. Dacă nu va fi răscumpărat, să fie vândut după evaluarea ta.
28 Orice lucru oferit, pe care un om îl oferă pe deplin Domnului din tot ce este al lui, fie om, fie animal, fie vreun teren din moșia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat. Orice lucru oferit astfel va fi preasfânt pentru Domnul.
29 Orice persoană oferită Domnului , care a fost oferită pe deplin dintre oameni, nu va putea fi răscumpărată. Va trebui să fie omorâtă.
30 Toate zeciuielile din pământ, fie din sămânța pământului, fie din rodul pomilor, sunt ale Domnului. Ele sunt închinate Domnului. 31 Dacă un om va dori să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să mai adauge o cincime la ea. 32 Toate zeciuielile din cirezi sau din turme, tot ce va trece pe sub toiagul păstorului să fie închinat Domnului. 33 Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău și nici să nu se înlocuiască. Dacă-l va înlocui cineva, atunci ambele animale vor fi sfinte, atât animalul înlocuit, cât și celălalt și nu vor putea fi răscumpărate»“.
34 Acestea sunt poruncile pe care i le-a dat Domnul lui Moise pe muntele Sinai, pentru fiii lui Israel.