Pilda lucrătorilor viei
1 Căci Împărăția Cerurilor este asemenea unui om stăpân de casă, care a ieșit dis de dimineață ca să tocmească lucrători în via sa. 2 Și după ce s‐a învoit cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i‐a trimis în via sa. 3 Și a ieșit pe la al treilea ceas și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 Și acelora le‐a zis: Mergeți și voi în vie și vă voi da ce este cu dreptul. Și ei au plecat. 5 Și a ieșit iarăși pe la al șaselea și al nouălea ceas și a făcut tot așa. 6 Și pe la al unsprezecelea ceas a ieșit și a găsit pe alții stând acolo și le zice: Pentru ce stați aici toată ziua fără lucru? 7 Ei îi zic: Pentru că nimeni nu ne‐a tocmit. El le zice: Mergeți și voi în vie. 8 Și când s‐a făcut seară, domnul viei zice îngrijitorului său: Cheamă pe lucrători și dă plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Și când au venit cei de pe la ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare câte un dinar. 10 Și când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit și ei câte un dinar. 11 Și când l‐au primit, cârteau împotriva stăpânului casei, 12 zicând: Aceștia din urmă au muncit numai un ceas și i‐ai făcut deopotrivă cu noi care am purtat greutatea zilei și arșița. 13 Dar el a răspuns și a zis unuia dintre ei: Prietene, nu te nedreptățesc: oare nu te‐ai învoit cu mine cu un dinar? 14 Ia‐ți al tău și pleacă. Dar vreau să dau acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu mi se cade să fac ce vreau cu ale mele? Ori este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun? 16 Astfel cei din urmă vor fi întâi și cei dintâi pe urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Isus vestește moartea și învierea sa
17 Și pe când se suia Isus la Ierusalim, a luat la o parte pe cei doisprezece ucenici și le‐a zis pe cale: 18 Iată ne suim la Ierusalim și Fiul omului va fi dat mai marilor preoților și cărturarilor și‐l vor osândi la moarte. 19 Și‐l vor da Neamurilor ca să‐l batjocorească și să‐l biciuiască și să‐l răstignească și a treia zi va învia.
Cererea fiilor lui Zebedei
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s‐a apropiat de el cu fiii ei, închinându‐se lui și cerând ceva de la el. 21 Iar el i‐a zis: Ce voiești? Ea îi zice: Zi ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și unul la stânga ta în împărăția ta. 22 Și Isus a răspuns și a zis: Nu știți ce cereți. Oare puteți bea paharul pe care am să‐l beau eu? Ei îi zic: Putem. 23 El le zice: Într‐adevăr veți bea paharul meu: dar a ședea la dreapta mea și la stânga mea nu este al meu să dau aceasta ci se va da celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu. 24 Și când au auzit cei zece s‐au supărat mult pe cei doi frați. 25 Iar Isus i‐a chemat la sine și a zis: Știți că mai marii Neamurilor domnesc peste ei și cei mari stăpânesc asupra lor. 26 Nu va fi așa între voi; ci cel ce ar voi să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru. 27 Și cel ce ar voi să fie întâi între voi, va fi robul vostru; 28 după cum Fiul omului n‐a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească și să‐și dea viața preț de răscumpărare pentru mulți.
Doi orbi vindecați la Ierihon
29 Și pe când ieșeau ei din Ierihon, l‐a urmat gloată multă. 30 Și iată doi orbi care ședeau lângă cale, când au auzit că trece Isus, au strigat zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 31 Iar gloata i‐a certat ca să tacă dar ei strigau și mai mult zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 32 Și Isus a stat, i‐a chemat și a zis: Ce voiți să vă fac? 33 Ei îi zic: Doamne, să ni se deschidă ochii. 34 Și Isus, făcându‐i‐se milă, le‐a atins ochii și îndată au căpătat vederea și l‐au urmat.
Pilda lucrătorilor viei
1 ‒ Căci Împărăția Cerurilor se aseamănă cu stăpânul unei case, care a ieșit dis-de-dimineață să-și angajeze lucrători la vie. 2 Și, după ce s-a înțeles cu lucrătorii pentru un denar pe zi, i-a trimis în via lui.
3 Pe la ceasul al treilea a ieșit și i-a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 El le-a zis acestora: „Duceți-vă și voi în via mea și vă voi da ceea ce este drept!“. 5 Și ei s-au dus.
A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, i-a găsit pe alții stând în piață și i-a întrebat: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?“.
7 Ei i-au răspuns: „Pentru că nu ne-a angajat nimeni!“.
Atunci el le-a zis: „Duceți-vă și voi în via mea și veți primi ceea ce este drept“.
8 Când s-a făcut seară, stăpânul viei i-a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi“.
9 Au venit cei de la ceasul al unsprezecelea și au primit fiecare câte un denar. 10 Când au venit cei dintâi, s-au gândit că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un denar fiecare. 11 După ce i-au primit, și-au arătat nemulțumirea înaintea stăpânului casei, 12 spunând: „Aceștia din urmă au muncit doar o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am îndurat greul și arșița zilei!“.
13 Stăpânul, răspunzându-i unuia dintre ei, a zis: „Prietene, eu nu te nedreptățesc! Nu te-ai înțeles tu cu mine pentru un denar? 14 Ia ce-ți aparține și pleacă! Eu vreau să-i dau și acestuia din urmă ca și ție! 15 Nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce-mi aparține? Sau ochiul tău este rău fiindcă eu sunt bun?“.
16 Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 10:32-34Lc. 18:31-34)
17 În timp ce mergea spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis pe drum: 18 „Iată că mergem spre Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 și-L vor da pe mâna neevreilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va învia“.
Cererea unei mame
(Mc. 10:35-45Lc. 22:24-27)
20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei, împreună cu fiii ei. I s-a închinat și a cerut ceva de la El.
21 Isus a întrebat-o:
‒ Ce dorești?
Ea I-a zis:
‒ Poruncește ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta.
22 Isus, răspunzând, a zis:
‒ Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care urmează să-l beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?
Ei I-au zis:
‒ Putem!
23 Isus le-a zis:
‒ Veți bea într-adevăr paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar privilegiul de a ședea la dreapta și la stânga Mea nu ține de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit de Tatăl Meu.
24 Ceilalți zece, când au auzit, s-au indignat din cauza celor doi frați. 25 Atunci Isus i-a chemat la El și a zis: „Știți că domnitorii națiunilor stăpânesc peste ele, iar conducătorii lor își exercită autoritatea asupra lor. 26 Dar între voi nu va fi așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi va fi slujitorul vostru, 27 iar cel ce vrea să fie primul între voi va fi sclavul vostru, 28 tot așa cum și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți“.
Isus vindecă doi orbi la Ierihon
(Mc. 10:46-52Lc. 18:35-43)
29 Când au ieșit din Ierihon, o mulțime mare de oameni L-a urmat pe Isus .
30 Și iată că doi orbi care ședeau lângă drum, când au auzit că trece Isus, au început să strige, zicând:
‒ Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
31 Mulțimea îi mustra ca să tacă, dar ei strigau și mai tare:
‒ Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
32 Isus S-a oprit, i-a chemat și i-a întrebat:
‒ Ce doriți să fac pentru voi?
33 Ei au răspuns:
‒ Doamne, să ne fie deschiși ochii!
34 Lui Isus I s-a făcut milă de ei și le-a atins ochii. Imediat le-a revenit vederea și L-au urmat.