Sfătuirea împotriva lui Isus
1 Și a fost așa : când a sfârșit Isus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor săi: 2 Știți că peste două zile sunt Paștile și Fiul omului este dat ca să fie răstignit. 3 Atunci mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au adunat în curtea marelui preot numit Caiafa, 4 și s‐au sfătuit împreună ca să pună mâna pe Isus prin viclenie și să‐l omoare. 5 Dar ziceau: Nu în sărbătoare, ca să nu se facă tulburare în popor.
Mirul turnat pe capul lui Isus
6 Iar pe când era Isus în Betania în casa lui Simon leprosul, 7 a venit la el o femeie având un alabastru cu mir foarte scump și l‐a turnat pe capul lui când ședea la masă. 8 Iar când au văzut ucenicii , s‐au mâhnit adânc zicând: La ce pierderea aceasta? 9 Căci acest mir se putea vinde cu mult și să se dea săracilor. 10 Dar Isus cunoscând, le‐a zis: Pentru ce faceți supărare femeii? Căci a făcut un lucru bun față de mine. 11 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți întotdeauna. 12 Căci ea turnând mirul acesta pe trupul meu, a făcut‐o spre înmormântarea mea. 13 Adevărat vă spun, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta în toată lumea, se va vorbi și despre ce a făcut femeia aceasta spre pomenirea ei.
Vânzarea lui Isus
14 Atunci unul din cei doisprezece, cel zis Iuda Iscarioteanul, s‐a dus la mai marii preoților și a zis: 15 Ce voiți să‐mi dați și eu vi‐l voi da prins? Iar ei i‐au cumpănit treizeci de arginți. 16 Și de atunci căuta vreme nimerită ca să‐l dea prins.
Descoperirea vânzătorului
17 Iar în cea dintâi zi a azimilor ucenicii au venit la Isus zicând: Unde voiești să‐ți gătim ca să mănânci Paștile? 18 Și el a zis: Mergeți în cetate la cutare și spuneți‐i: Învățătorul zice: Vremea mea este aproape; la tine fac Paștile cu ucenicii mei. 19 Și ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au gătit Paștile. 20 Iar când s‐a făcut seară , s‐a așezat la masă cu cei doisprezece ucenici. 21 Și pe când mâncau, el le‐a zis: Adevărat vă spun că unul din voi mă va da prins. 22 Și ei s‐au întristat foarte mult și au început să‐i zică fiecare: Nu cumva sunt eu, Doamne? 23 Iar el a răspuns și a zis: Cel ce a muiat cu mine mâna în blid, acesta mă va da prins. 24 Într‐adevăr Fiul omului se duce după cum este scris despre el, dar vai de omul acela prin care este dat prins Fiul omului: ar fi bine pentru el dacă nu s‐ar fi născut omul acela. 25 Și Iuda care l‐a dat prins a răspuns și a zis: Nu cumva sunt eu, Rabi? El îi zice: Tu ai zis.
Cina cea de taină
26 Și pe când mâncau ei, Isus a luat pâine și a binecuvântat și a frânt‐o și a dat ucenicilor și a zis: Luați, mâncați; acesta este trupul meu. 27 Și a luat un pahar și a mulțumit și le‐a dat zicând: Beți din el toți. 28 Căci acesta este sângele meu, al legământului celui nou , care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor. 29 Dar vă spun că de acum nu voi mai bea nicidecum din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui meu.
Isus înștiințează pe ucenicii săi
30 Și după ce au cântat lăudări, au ieșit la muntele Măslinilor. 31 Atunci Isus le zice: Voi toți veți avea în mine un prilej de poticnire în noaptea aceasta. Căci este scris: Voi bate păstorul și oile turmei se vor împrăștia. 32 Dar după ce voi fi sculat, voi merge înainte de voi în Galileea. 33 Iar Petru a răspuns și a zis: Dacă toți vor avea prilej de poticnire în tine, eu niciodată nu voi avea prilej de poticnire. 34 Isus i‐a zis: Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori mă vei tăgădui. 35 Petru îi zice: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu tine, nicidecum nu te voi tăgădui. Și toți ucenicii au zis la fel.
Ghetsimani
36 Atunci Isus vine cu ei la un loc îngrădit zis Ghetsimani și zice ucenicilor săi: Ședeți aici până mă voi duce acolo și mă voi ruga. 37 Și a luat cu sine pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să se întristeze și să se tulbure adânc. 38 Atunci le zice: Sufletul meu este foarte întristat , până la moarte; rămâneți aici și vegheați cu mine. 39 Și a mers puțin mai înainte și a căzut pe fața sa și s‐a rugat zicând: Tatăl meu, dacă este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu cum voiesc eu, ci cum voiești tu. 40 Și vine la ucenici și‐i află dormind și zice lui Petru: Așa, n‐ați fost în stare să vegheați un ceas cu mine? 41 Vegheați și rugați‐vă ca să nu intrați în ispită. Într‐adevăr duhul este fără preget dar carnea este neputincioasă. 42 Iarăși a mers a doua oară și se ruga zicând: Tatăl meu, dacă nu este cu putință să treacă acesta ca să nu‐l beau, facă‐se voia ta. 43 Și a venit iarăși și i‐a aflat dormind, căci ochii le erau îngreuiați. 44 Și i‐a lăsat iarăși și a mers și s‐a rugat a treia oară zicând același cuvânt. 45 Atunci vine la ucenici și le zice: Dormiți de acum și odihniți‐vă. Iată s‐a apropiat ceasul și Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați‐vă, să mergem; iată, s‐a apropiat cel ce mă dă prins.
Prinderea lui Isus
47 Și pe când vorbea el încă, iată Iuda, unul din cei doisprezece, și cu el gloată multă cu săbii și ciomege, a venit de la mai marii preoților și bătrânii poporului. 48 Iar cel ce‐l dădea prins le dăduse un semn zicând: Pe care‐l voi săruta, acela este, apucați‐l. 49 Și îndată s‐a apropiat de Isus și a zis: Bucură‐te, Rabi. Și l‐a sărutat mult. 50 Iar Isus i‐a zis: Prietene , pentru ce ai venit, fă. Atunci ei s‐au apropiat, au pus mâinile pe Isus și l‐au apucat. 51 Și iată, unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, și‐a tras sabia și a lovit pe robul marelui preot și i‐a tăiat urechea. 52 Atunci Isus îi zice: Întoarce sabia ta la locul ei, căci toți care iau sabie de sabie vor pieri. 53 Sau ți se pare că nu pot ruga pe Tatăl meu și‐mi va pune în rând chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum vor fi împlinite scripturile, că așa trebuie să fie? 55 În acel ceas Isus a zis gloatelor: Ați ieșit ca la un tâlhar cu săbii și ciomege să mă prindeți? În fiecare zi ședeam în Templu învățând și nu m‐ați apucat. 56 Dar toate acestea s‐au făcut ca să fie împlinite scripturile prorocilor. Atunci toți ucenicii l‐au lăsat și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
57 Iar cei ce apucaseră pe Isus l‐au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați împreună cărturarii și bătrânii. 58 Dar Petru îl urma de departe până la curtea marelui preot și a intrat înăuntru și ședea cu slujitorii să vadă sfârșitul. 59 Iar mai marii preoților și bătrânii, tot sinedriul, căutau o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să‐l omoare. 60 Și n‐au găsit, deși veniseră mulți martori mincinoși. În urmă au venit doi , 61 și au zis: Acesta a zis: Pot dărâma Templul lui Dumnezeu și în trei zile să‐l zidesc. 62 Și marele preot s‐a sculat și i‐a zis: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva ta? 63 Dar Isus tăcea. Și marele preot i‐a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. 64 Isus îi zice: Tu ai zis. Dar vă spun: de acum veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului. 65 Atunci marele preot și‐a sfâșiat veșmintele, zicând: A hulit. Ce mai avem trebuință de martori? Iată acum ați auzit hula. 66 Ce vi se pare? Ei au răspuns și au zis: Este vinovat de moarte. 67 Atunci l‐au scuipat în față și l‐au pălmuit, iar alții l‐au bătut, 68 zicând: Prorocește‐ne , Hristoase, cine este cel ce te‐a lovit?
Tăgăduirea lui Petru
69 Iar Petru ședea afară în curte. Și o slujnică a venit la el zicând: Și tu erai cu Isus Galileeanul. 70 Iar el a tăgăduit înaintea tuturor zicând: Nu știu ce zici. 71 Și a ieșit la poartă și l‐a văzut alta și zice celor de acolo: Și acesta era cu Isus Nazarineanul. 72 Și iarăși a tăgăduit cu jurământ: Nu știu pe omul acesta. 73 Iar peste puțin, cei ce stăteau acolo au venit și au zis lui Petru: Cu adevărat și tu ești dintre ei căci și vorbirea ta te dă pe față. 74 Atunci a început să se blesteme și să jure: Nu știu pe omul acesta. Și îndată a cântat cocoșul. 75 Și Petru și‐a adus aminte de cuvântul lui Isus care zisese: Mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori mă vei tăgădui. Și a ieșit afară și a plâns cu amar.
Conspirație împotriva lui Isus
(Mc. 14:1-2Lc. 22:1-2Ioan 11:45-53)1 După ce a terminat de spus toate aceste cuvinte, Isus le-a zis ucenicilor Săi: 2 „Știți că peste două zile va fi Paștele, iar Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit“.
3 Atunci conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, numit Caiafa, 4 și au plănuit să pună mâna pe Isus prin viclenie și să-L omoare. 5 Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor“.
Ungerea lui Isus la Betania
(Mc. 14:3-9Ioan 12:1-8)6 În timp ce Isus Se afla în Betania, în casa lui Simon, leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie care avea un vas de alabastru cu parfum foarte scump. Ea a turnat parfumul pe capul Lui, în timp ce El stătea la masă. 8 Dar ucenicii, văzând lucrul acesta , s-au indignat, zicând: „Pentru ce risipa aceasta? 9 Căci parfumul s-ar fi putut vinde scump, iar banii să fi fost dați săracilor“.
10 Știind aceasta, Isus le-a zis: „De ce o necăjiți pe femeie? Căci ea a făcut o faptă bună față de Mine! 11 Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 12 Când a turnat acest parfum pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta ca să Mă pregătească pentru înmormântare. 13 Adevărat vă spun că, oriunde va fi proclamată Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut această femeie , în amintirea ei“.
Trădarea lui Iuda
(Mc. 14:10-11Lc. 22:3-6)14 Atunci unul dintre cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la conducătorii preoților. 15 El a zis: „Ce vreți să-mi dați ca să-L dau pe mâna voastră?“. Ei i-au oferit treizeci de arginți. 16 De atunci încolo el căuta un prilej potrivit ca să-L dea pe mâna lor.
Masa pascală
(Mc. 14:12-21Lc. 22:7-14, Lc. 21-23Ioan 13:21-30)17 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat:
‒ Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci jertfa de Paște?
18 El a răspuns:
‒ Duceți-vă în cetate la un anumit om și spuneți-i: „Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele la tine, împreună cu ucenicii Mei»“.
19 Ucenicii au făcut așa cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
Descoperirea trădătorului
(Mc. 14:17-21Lc. 22:21-23)20 Când s-a înserat, Isus ședea la masă împreună cu cei doisprezece.
21 În timp ce mâncau, Isus le-a zis:
‒ Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.
22 Ei s-au întristat foarte tare și fiecare dintre ei a început să-L întrebe:
‒ Nu cumva sunt eu, Doamne?
23 Dar Isus , răspunzând, a zis:
‒ Cel ce-și pune mâna în vas împreună cu Mine, acela Mă va trăda. 24 Într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!
25 Iuda, cel ce Îl trădase, a răspuns, zicând:
‒ Nu cumva sunt eu, Rabbi?
Isus i-a zis:
‒ Tu ai spus-o!
Cina Domnului
(Mc. 14:22-26Lc. 22:17-201 Cor. 11:23-25)26 În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați! Acesta este trupul Meu“. 27 Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, l-a dat ucenicilor, zicând: „Beți toți din el, 28 căci acesta este sângele Meu, sângele Noului Legământ, care este vărsat pentru mulți spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua aceea, când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu“. 30 După ce au cântat un imn, au ieșit îndreptându-se spre Muntele Măslinilor.
Isus prevestește lepădarea lui Petru
(Mc. 14:27-31Lc. 22:31-34Ioan 13:36-38)31 Atunci Isus le-a zis:
‒ În noaptea aceasta toți veți avea îndoieli cu privire la Mine, pentru că este scris:
„Voi lovi păstorul,
și oile turmei vor fi risipite!“ .
32 Dar, după învierea Mea, voi merge înaintea voastră în Galileea.
33 Petru, răspunzând, I-a zis:
‒ Chiar dacă toți vor avea îndoieli cu privire la Tine, eu niciodată nu voi avea!
34 Isus i-a zis:
‒ Adevărat îți spun că în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.
35 Petru I-a răspuns:
‒ Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda nicidecum de Tine!
Și toți ucenicii au spus la fel.
Ghetsimani
(Mc. 14:32-42Lc. 22:39-46Ioan 18:1)36 Atunci Isus S-a dus cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a zis ucenicilor:
‒ Stați jos aici, până Mă voi duce acolo să Mă rog!
37 I-a luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se tulbure.
38 Atunci le-a zis:
‒ Sufletul Meu este foarte mâhnit, până la moarte! Rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine!
39 Și, mergând puțin mai înainte, S-a aruncat cu fața la pământ , rugându-Se și zicând: „Tată, dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!“.
40 Apoi a venit la ucenici, dar i-a găsit dormind.
El i-a zis lui Petru:
‒ Așadar, n-ați putut veghea împreună cu Mine nici măcar o oră? 41 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită! Duhul, într-adevăr, este dornic, dar trupul este neputincios.
42 S-a îndepărtat a doua oară și S-a rugat din nou, zicând: „Tată, dacă acest pahar nu poate fi îndepărtat de la Mine fără să-l beau, facă-se voia Ta!“.
43 A venit iarăși la ucenici și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn .
44 I-a lăsat iarăși, S-a îndepărtat și S-a rugat pentru a treia oară, zicând aceleași cuvinte.
45 Atunci a venit la ucenici și le-a zis:
‒ Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată, s-a apropiat ceasul! Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați-vă! Să mergem! Iată că se apropie cel ce Mă trădează.
Arestarea lui Isus
(Mc. 14:43-50Lc. 22:47-53Ioan 18:3-11)47 În timp ce El încă vorbea, iată că vine Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de oameni cu săbii și ciomege, trimiși de conducătorii preoților și de bătrânii poporului. 48 Trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe Care-L voi săruta, Acela este! Să puneți mâna pe El!“.
49 El s-a apropiat imediat de Isus și a zis:
‒ Plecăciune, Rabbi!
Și L-a sărutat îndelung pe obraji.
50 Isus i-a zis:
‒ Prietene, fă potrivit cu ceea ce ai venit să faci !
Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Isus și L-au prins. 51 Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și-a scos sabia și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea.
52 Însă Isus i-a zis: „Pune-ți sabia înapoi la locul ei, căci toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri! 53 Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu să Mă ajute și El Mi-ar pune alături chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar cum s-ar mai împlini atunci Scripturile care spun că așa trebuie să se întâmple?“.
55 În ceasul acela, Isus a zis mulțimilor: „Ați ieșit să Mă arestați cu săbii și ciomege, ca pe un răsculat? În fiecare zi ședeam în Templu și dădeam învățătură, dar n-ați pus mâna pe Mine! 56 Însă toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeților“.
Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.
Isus înaintea Sinedriului
(Mc. 14:53-65Lc. 22:54-55, Lc. 63-71Ioan 18:12-13, Ioan 19-24)57 Atunci, cei ce au pus mâna pe Isus L-au adus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe până la curtea marelui preot. Apoi a intrat înăuntru și s-a așezat împreună cu gărzile, ca să vadă care va fi sfârșitul.
59 Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie falsă împotriva lui Isus, ca să-L poată condamna la moarte, 60 dar n-au găsit niciuna, deși veniseră mulți martori mincinoși.
La urmă, au venit doi 61 care au spus: „Acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și să-l reconstruiesc în trei zile»“.
62 Marele preot s-a ridicat și L-a întrebat:
‒ Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?
63 Dar Isus tăcea.
Marele preot i-a zis:
‒ Te pun sub jurământ înaintea Dumnezeului celui Viu să ne spui dacă Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!
64 Isus i-a răspuns:
‒ Tu ai spus-o! Dar vă spun mai mult decât atât că,
de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului
șezând la dreapta Puterii
și venind pe norii cerului.
65 Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele, zicând:
‒ A blasfemiat! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum ați auzit blasfemia! 66 Ce părere aveți?
Ei au răspuns, zicând:
‒ Merită să fie pedepsit cu moartea!
67 Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit. Unii L-au pălmuit, 68 zicând: „Profețește-ne, Cristoase, cine este cel ce Te-a lovit?“ .
Lepădarea lui Petru
(Mc. 14:66-72Lc. 22:54-62Ioan 18:15-18, Ioan 25-27)69 Petru însă stătea afară, în curte.
O slujnică s-a apropiat de el, zicând:
‒ Și tu erai cu Isus galileeanul!
70 Dar el a negat înaintea tuturor, zicând:
‒ Nu știu despre ce vorbești!
71 În timp ce se îndrepta spre poartă, l-a văzut o altă slujnică . Ea le-a zis celor de acolo:
‒ Acesta era cu Isus nazarineanul.
72 Dar el a negat din nou cu jurământ:
‒ Nu-L cunosc pe Omul Acesta!
73 După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și i-au zis lui Petru:
‒ Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci până și vorbirea te dă de gol!
74 Atunci el a început să se blesteme și să jure, zicând :
‒ Nu-L cunosc pe Omul Acesta!
Și imediat a cântat cocoșul. 75 Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, ieșind afară, a plâns mult.