CARTEA A CINCEA
Domnul izbăvește pe oameni din felurite nevoi
1 Mulțumiți Domnului, căci este bun , căci în veac ține îndurarea lui!
2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe care i‐a răscumpărat din mâna potrivnicului;
3 și i‐a adunat din țări, de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la mare.
4 Au rătăcit în pustie pe o cale neumblată, n‐au găsit nicio cetate de locuit.
5 Flămânzi și însetați, sufletul li se sfârșea în ei.
6 Atunci au strigat către Domnul în nevoia lor și el i‐a scăpat din strâmtorările lor.
7 Și i‐a dus pe o cale dreaptă ca să meargă la o cetate de locuit.
8 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui și pentru lucrările lui minunate către copiii oamenilor!
9 Căci a săturat sufletul însetat și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10 Cei ce ședeau în întuneric și în umbra morții, încătușați în apăsare și fier,
11 pentru că se împotriviseră cuvintelor lui Dumnezeu și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt…
12 și el le‐a plecat inima prin muncă; au căzut și nu era cine să le ajute.
13 Atunci au strigat către Domnul în nevoia lor și i‐a mântuit din strâmtorările lor.
14 I‐a scos din întuneric și din umbra morții și le‐a rupt lanțurile.
15 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui și pentru lucrările lui minunate către copiii oamenilor!
16 Căci el a sfărâmat porțile de aramă și a tăiat în două zăvoarele de fier.
17 Nebunii sunt apăsați pentru calea abaterii lor și pentru nelegiuirile lor.
18 Sufletul lor urăște orice mâncare și se apropie de porțile morții.
19 Atunci ei strigă către Domnul în nevoia lor și‐i mântuiește din strâmtorările lor.
20 Trimite cuvântul său și‐i vindecă și‐i scapă din gropile lor.
21 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui și pentru lucrările lui minunate către copiii oamenilor!
22 Și să jertfească jertfe de mulțumire și să vestească faptele lui cu cântare de bucurie.
23 Cei ce se pogoară în corăbii pe mare, care fac negoț în ape mari,
24 aceștia văd faptele Domnului și minunile lui în adânc.
25 Căci el vorbește și se ridică vântul furtunos care înalță valurile ei.
26 Se ridică la ceruri, se pogoară în adâncuri; li se topește sufletul în nevoie.
27 Se clatină și șovăiesc ca un om beat și toată înțelepciunea lor este înghițită.
28 Atunci strigă către Domnul în nevoia lor și‐i scoate din strâmtorările lor.
29 El preface furtuna în liniște și valurile se alină,
30 și ei se bucură că s‐au liniștit. Și el îi aduce la limanul lor dorit.
31 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui și pentru lucrările lui minunate către copiii oamenilor!
32 Să‐l înalțe în obștea poporului și să‐l laude pe scaunul celor bătrâni.
33 El preface râurile în pustie și izvoarele de apă în uscăciune;
34 un pământ roditor, în șes de sare, pentru răutatea locuitorilor lui.
35 El preface pustia în baltă de apă și pământul uscat în izvoare de apă.
36 Și acolo pune să locuiască pe cei flămânzi și ei întemeiază o cetate de locuit.
37 Și seamănă câmpii și sădesc vii, care le aduc rod ca venit.
38 Și el îi binecuvântă și se înmulțesc mult și nu lasă să li se împuțineze vitele…
39 Și sunt împuținați și încovoiați prin apăsare, necaz și întristare:
40 El varsă dispreț asupra mai marilor și îi face să rătăcească în pustia fără căi.
41 Dar el ridică pe cel nevoiaș din apăsare, și‐i face familii ca turme.
42 Cei drepți vor vedea și se vor bucura și orice nelegiuire își va închide gura.
43 Oricine este înțelept să ia seama la aceste lucuri și să priceapă îndurările Domnului.
Cartea V
Psalmul 107
1 Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
2 Așa să zică răscumpărații Domnului,
cei pe care i-a răscumpărat din mâna dușmanului,
3 pe care i-a adunat de pe cuprinsul țărilor:
de la est și de la vest, de la nord și de la mare.
4 Ei rătăceau prin deșert, pe o cale pustie,
și nu găseau o cetate în care să locuiască.
5 Erau flămânzi și însetați,
iar sufletul lor rămăsese fără vlagă.
6 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
7 I-a îndrumat pe o cale dreaptă,
ca să meargă spre o cetate unde să locuiască.
8 Să-I mulțumească, deci, Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
9 Căci El a potolit sufletul însetat
și a săturat sufletul flămând cu bunătăți.
10 Celor ce locuiau în întuneric și în umbra morții,
prizonieri ai asupririi și ai lanțurilor,
11 pentru că se răzvrătiseră față de mesajele lui Dumnezeu
și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt,
12 El le-a smerit inima prin necaz;
ei se clătinaseră și nu era nimeni să-i ajute.
13 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
14 I-a scos din întuneric și din umbra morții
și le-a rupt legăturile.
15 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
16 Căci El a zdrobit porți de bronz
și a tăiat zăvoare de fier.
17 Ei ajunseseră nebuni din cauza fărădelegii lor
și se nenorociseră din cauza nelegiuirilor lor.
18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană
și ajunseseră la porțile morții.
19 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
20 Le-a trimis Cuvântul Lui, i-a vindecat
și i-a salvat din gropile în care se aflau.
21 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
22 Să aducă jertfe de mulțumire
și să istorisească lucrările Lui cu bucurie!
23 Cei ce navigau pe mare cu corăbiile,
cei ce făceau comerț pe ape mari,
24 au văzut ei înșiși lucrările Domnului
și minunile Lui din adâncuri.
25 Când a vorbit El, s-a dezlănțuit un vânt năprasnic,
care a ridicat talazurile mării.
26 Acestea se suiau spre ceruri și coborau în adâncuri;
sufletul li se înmuiase din cauza nenorocirii.
27 Se clătinau și se mișcau ca un om beat;
toată înțelepciunea lor fusese înghițită.
28 Atunci, în suferința lor, au strigat către Domnul,
și El i-a salvat din necazurile lor.
29 A calmat furtuna,
iar valurile s-au liniștit.
30 Ei s-au bucurat că acestea s-au liniștit,
iar El i-a condus la limanul dorit.
31 Să-I mulțumească deci Domnului pentru îndurarea Lui
și pentru minunile Lui față de fiii omului!
32 Să-L înalțe în adunarea poporului
și să-L laude în adunarea bătrânilor!
33 El transformă râurile în pustiu,
izvoarele de ape în pământ uscat,
34 și pământul roditor în pământ sterp,
din cauza răutății locuitorilor țării.
35 El transformă deșertul într-un iaz,
și pământul uscat în izvoare de ape.
36 Așază acolo pe cei flămânzi,
iar ei își întemeiază o cetate în care să locuiască,
37 își seamănă terenurile, își plantează vii
și au recolte bogate.
38 El îi binecuvântează, astfel încât se înmulțesc foarte mult,
iar vitele nu li le împuținează.
39 Când sunt împuținați și umiliți
din cauza asupririi, a necazului și a durerii,
40 El revarsă dispreț asupra nobililor
și-i face să rătăcească printr-o pustietate fără drum.
41 Îi ridică însă pe cei nevoiași din întristare
și le înmulțește familiile ca pe o turmă.
42 Cei drepți văd și se bucură,
și orice nedreptate își închide gura.
43 Cine este înțelept, să observe aceste lucruri
și să înțeleagă cât de îndurător este Domnul.