Pilda celor zece fecioare
1 Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și‐au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui . 2 Și cinci din ele erau nechibzuite, iar cinci cu minte. 3 Căci cele nechibzuite, când și‐au luat candelele, n‐au luat untdelemn cu ele. 4 Iar cele cu minte au luat untdelemn în vasele lor cu candelele lor. 5 Și pe când zăbovea mirele, au ațipit toate și au adormit. 6 Iar la miezul nopții s‐a făcut o strigare: Iată mirele, ieșiți‐i în întâmpinare. 7 Atunci toate acele fecioare s‐au deșteptat și și‐au gătit candelele. 8 Și cele nechibzuite au zis celor cu minte: Dați‐ne din untdelemnul vostru pentru că ni se sting candelele. 9 Dar cele cu minte au răspuns zicând: Nu: că poate nu ne va fi îndeajuns și nouă și vouă. Duceți‐vă mai bine la cei ce vând și cumpărați‐vă. 10 Și pe când se duceau ele să cumpere, a venit mirele și cele gata au intrat cu el la nuntă și s‐a închis ușa. 11 În urmă vin și celelalte fecioare zicând: Doamne , Doamne, deschide‐ne. 12 Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun, nu vă cunosc. 13 Vegheați, deci , pentru că nu știți ziua, nici ceasul.
Pilda talanților
14 Căci este ca un om care a plecat din țară și a chemat pe robii săi și le‐a dat avuțiile sale. 15 Și unuia i‐a dat cinci talanți, iar altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea sa deosebită și a plecat din țară. 16 Îndată cel ce luase cei cinci talanți s‐a dus și a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți. 17 Tot așa cel ce luase cei doi a câștigat alți doi. 18 Dar cel ce luase unul, a plecat, a săpat în pământ și a ascuns argintul domnului său. 19 După multă vreme vine domnul robilor acelora și le face socoteala. 20 Și cel ce luase cei cinci talanți s‐a apropiat și a adus alți cinci talanți zicând: Doamne, mi‐ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat alți cinci talanți. 21 Domnul său i‐a zis: Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios peste puține, te voi pune peste multe; intră în bucuria domnului tău. 22 Și cel ce luase cei doi talanți s‐a apropiat și el și a zis: Doamne, mi‐ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat alți doi talanți. 23 Domnul său i‐a zis: Bine , rob bun și credincios, ai fost credincios peste puține, te voi pune peste multe; intră în bucuria domnului tău. 24 Și cel ce luase un talant s‐a apropiat și el și a zis: Doamne, te‐am știut că ești un om aspru, seceri unde n‐ai semănat și strângi de unde n‐ai împrăștiat, 25 și m‐am temut și am plecat și ți‐am ascuns talantul în pământ: iată ai al tău. 26 Și domnul său a răspuns și i‐a zis: Rob rău și leneș, știai că secer unde n‐am semănat și strâng de unde n‐am împrăștiat; 27 deci trebuia ca tu să fi pus argintul meu la schimbători și când aș fi venit aș fi luat înapoi al meu cu dobândă. 28 Luați deci de la el talantul și dați‐l celui ce are cei zece talanți. 29 Căci celui ce are i se va da și‐i va prisosi, iar de la cel ce n‐are i se va lua și ce are. 30 Și pe robul nefolositor aruncați‐l în întunericul de afară; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
Judecata Neamurilor
31 Iar când va veni Fiul omului în slava sa și toți îngerii cu el, atunci va ședea pe scaunul de domnie al slavei sale, 32 și toate neamurile vor fi adunate înaintea lui și le va despărți pe unele de altele, cum desparte păstorul oile de capre. 33 Și va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga. 34 Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta sa: Veniți binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii. 35 Căci am fost flămând și mi‐ați dat să mănânc; am fost însetat și mi‐ați dat să beau; am fost străin și m‐ați luat la voi; 36 gol și m‐ați îmbrăcat; am fost bolnav și m‐ați căutat; am fost în temniță și ați venit la mine. 37 Atunci drepții îi vor răspunde zicând: Doamne, când te‐am văzut flămând și ți‐am dat de mâncare sau însetat și ți‐am dat să bei? 38 Și când te‐am văzut străin și te‐am luat la noi? sau gol și te‐am îmbrăcat? 39 Și când te‐am văzut bolnav sau în temniță și am venit la tine? 40 Și Împăratul va răspunde și le va zice: Adevărat vă spun, întrucât ați făcut unuia din acești frați ai mei, foarte mici, mie mi‐ați făcut. 41 Atunci va zice și celor de la stânga: Duceți‐vă de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic, cel gătit diavolului și îngerilor săi. 42 Căci am fost flămând și nu mi‐ați dat să mănânc; am fost însetat și nu mi‐ați dat să beau; 43 am fost străin și nu m‐ați luat la voi; gol și nu m‐ați îmbrăcat; bolnav și în temniță și nu m‐ați căutat. 44 Atunci vor răspunde și ei zicând: Doamne, când te‐am văzut flămând ori însetat ori străin ori gol ori bolnav, ori în temniță și nu ți‐am slujit? 45 Atunci le va răspunde zicând: Adevărat vă spun, întrucât n‐ați făcut unuia din aceștia foarte mici, nici mie nu mi‐ați făcut. 46 Și aceștia se vor duce la pedeapsă veșnică, iar drepții la viață veșnică.
Ăl pilde le deșă ceianța hai le talanțenghe. E cris cai si te avel.
1 O thagarimos anda o cero meala deșă ceianța barea, cai lile pe candele hai încliste te malaven le giamutres. 2 Pangi anda lende sas bi‐goghiaco, hai pangi goghiasa. 3 Cola le bi‐goghiache cana lile ăl candele, ni lile i uleio andă lende. 4 Ta cola le goghiasa lile uleio and‐ăl vasuri, ăc data le candelența. 5 Ta sar o giamutro mai beșălas, sea pele ta sute. 6 Hai c‐o mașcar le rachiaco, dinea‐pe mui: Eta, avel o giamutro! Înclen te maladion lesa! 7 Atuncea uștile anda‐i lindri ăl deș ceia barea hai lacearde pe candele. 8 Cola cai nas‐len goghi phende colenghe le goghiache: Den amen anda o uleio tumaro, că meren amare candele. 9 Ta ăl ceia le goghiasa bolde, hai phende: Ni, te na aresas te na aresela amen, hai niș tumen. Mai mișto gian că cola cai bichinen hai chinen tumenghe. 10 Ta sar on ghele te chinen, avilo o giamutro hai cola cai sas gata întrisaile lesa andră c‐o abiau, hai o udar phandadilo. 11 Hai mai încheal aresle i col‐aver ceia, hai phende: Devla, Devla, deschiar i amenghe. 12 Hai ou boldea hai phendea: Ceaces phenau tumenghe: Tumen ni pringianau. 13 Codolasche, beșăn giungade, că ni gianen o ghes hai niș o ceaso cana avel o Ciao le Manușăsco. 14 Hai mai si că ăc manuș, cai telearindos dur, dinea mui pe slugen ta dinea pă lenghe vast pio barvalimos. 15 Eches dinea‐les pangi talanțea, avres dui talanțea, avres ăc talanțo, fie saves sar daștila, hai teleardea. 16 Sar teleardea, coua cai leas pangi talanțea cherdea buchi lența, hai mai lilea lența aver pangi talanțea. 17 Sa cadea i coua le dui talanțeansa, mai lilea aver dui. 18 Hai coua cai lias ăc talanțo ghelo hai hanadea and‐e phuî, ta ciutea‐les garado o arginto pe stăpînosco. 19 Pala but ghesa, avilo o stăpîno codol slugengo hai socotisailo lența. 20 Hai cana pașol coua cai leas pangi talanțea, andea aver pangi talanțea hai phendea: Devla, pangi talanțea dinean‐man, eta aver pangi talanțea lile lența. 21 Ta o stăpîno phendea: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 22 Pașîlo i coua le dui talanțeansa, phendea: Devla, dui talanțea dinean‐man, eta aver dui talanțea lile lența. 23 Ta o stăpîno phendea‐lesche: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 24 Pașîndos i coua cai leas ăc talanto, phendea: Devla, gianglem tut că san manuș nasul, cai seceris catar ni ciutean, hai chides catar ni ciordean. 25 Darailem hai ghelem ta garadem chio talanto and‐e phuî; eta so si chiro. 26 Ta o stăpîno boldea hai phendea‐lesche: Sluga vicleano hai chaili, gianeas că seceriu catar ni ciutem, hai chidau catar ni ciordem? 27 Mișto sas te ciuteanas mîră love c‐ăl zarafea, hai me, cana avauas, lauas mîră love dobîndasa. 28 Len lestar o talanto, hai den‐les colesche cai si‐les deș talanțea. 29 Că sa coles cai si‐les dela‐pes lesche, hai colestar cai nai‐les, i so si‐les lela‐pe lestar. 30 Hai pe sluga e nasul ciuden la and‐o calimos o mai baro. Othe avela roimos hai chidela and‐ăl dand duchendar. 31 Cana avela o Ciao le Manușăsco andă Pio barimos, hai ăl îngerea ujă Lesa, beșăla pă Pio trono Pe barimasco. 32 Hai chidena‐pe angla Leste sauără neamurea hai deschearena len echen avrendar, sar deschearel o păstoro le bacrean catar ăl buznea. 33 Hai ciola le bacrean ch‐e ceaci, hai le buznean ch‐e banghi. 34 Atuncea o thagar phenela colenghe catar e ceaci Leschi: Aven, mișto‐dine‐duma Mîră Dadesche, hai moștenin o thagarimos so sas cherdo tumenghe, dă cana cherdili e lumea. 35 Că bochalo semas, hai dinen‐Man ta halem; trușalo semas hai dinen‐Man ta pilem; nas‐Man coniva hai tume lilen‐Man tumende. 36 Nango semas hai hureaden‐Man; nasvalo semas hai roden‐Man; and‐o phandaimos semas hai avilen Mande. 37 Atuncea ăl ceace phucena: Devla, cana dichleam‐Tut bochalo hai dineam‐Tut te has? Or trușalo hai dineam‐Tut te pes? 38 Or cana dichleam‐Tut corcoro hai lileam‐Tut amende or nango hai hureadeam‐Tut? 39 Or cana dichleam‐Tut nasvalo or and‐o phandaimos hai avileam‐Tute? 40 Hai o thagar boldela, hai phenela: Ceaces phenau tumenghe, că atuncea cana cherden echesche anda cadal phral Mîră ăl mai țîcne, Manghe cherden. 41 Atuncea phenela i colenghe catar e banghi: Telearen Mandar, cai sen dine armaia and‐e iag e bișăresco, cai si cherdi anda o beng hai lesche îngerea. 42 Că bochalo semas, hai ni dinen‐Man ta halem; trușalo semas ta ni dinen‐Man ta pilem; 43 Nas‐Man coniva, ta ni lilen‐Man coniva tumende; nango, ta ni hureaden‐Man; nasvalo hai phandado, ta ni avilen Mande. 44 Atuncea i on boldena hai phucena: Devla, cana dichleam‐Tu bochalo, or trușalo, or corcoro, or nango, or nasvalo, or phandado hai ni slujisardeam‐Tuche? 45 Ta Ou boldela lenghe hai phenela: Ceaces phenau tumenghe: Cana ni cherden niș echesche anda cadal prea țîcne, niș Manghe ni cherden. 46 Hai cadala giana che osînda bișăresco, ta ăl ceace and‐o traio bișăresco.