Isus este dus la Pilat
1 Iar când s‐a făcut dimineață toți mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au sfătuit împotriva Iui Isus ca să‐l omoare. 2 Și după ce l‐au legat, l‐au dus și l‐au dat în mâinile lui Pilat dregătorul .
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci Iuda, care îl dăduse prins, când a văzut că a fost osândit, i‐a părut rău și a adus înapoi cei treizeci de arginți la mai marii preoților și bătrâni, 4 zicând: Am păcătuit dând sânge nevinovat. Iar ei au zis. Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea. 5 Și el a aruncat arginții în Templu, s‐a depărtat și a plecat și s‐a spânzurat. 6 Și mai marii preoților au luat arginții și au zis: Nu se cuvine să‐i aruncăm în cutia pentru daruri, deoarece sunt preț de sânge. 7 Și s‐au sfătuit și au cumpărat din ei țarina olarului pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea țarina aceea a fost numită țarina sângelui, până în ziua de azi. 9 Atunci s‐a împlinit ce fusese spus prin Ieremia prorocul care zice: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l‐au prețuit unii din copiii lui Israel; 10 și i‐au dat pentru țarina olarului, după cum mi‐a poruncit Domnul.
Isus înaintea lui Pilat
11 Iar Isus sta înaintea dregătorului. Și dregătorul l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar Isus a zis: Tu zici . 12 Și când era învinuit de mai marii preoților și bătrâni, nimic nu răspundea. 13 Atunci Pilat îi zice: N‐auzi câte mărturisesc ei împotriva ta? 14 Și el nu i‐a răspuns la niciun singur cuvânt, încât dregătorul se mira foarte mult.
Întărirea hotărârii de moarte
15 Iar la sărbătoare dregătorul avea obiceiul să dea pentru gloată drumul la un închis pe care‐l voiau ei. 16 Și aveau atunci pe un întemnițat vestit, zis Baraba. 17 Pe când erau adunați ei deci împreună, Pilat le‐a zis: La care voiți să‐i dau drumul pentru voi? Lui Baraba, sau lui Isus care se zice Hristos? 18 Căci știa că din pizmă îl dăduseră. 19 Și pe când ședea el pe scaunul de judecător, nevastă‐sa a trimis la el zicând: N‐avea nimic a face cu acel drept, căci am sufierit multe azi în vis pentru el. 20 Dar mai marii preoților și bătrânii au îndemnat gloatele ca să ceară pe Baraba, iar pe Isus să‐l piardă. 21 Și dregătorul a răspuns și le‐a zis: La care din cei doi voiți să‐i dau drumul pentru voi? Și ei au zis: Lui Baraba. 22 Pilat le zice: Ce voi face deci cu Isus care se zice Hristos? Ei toți zic: Să fie răstignit. 23 Și el a zis: Dar ce rău a făcut? Iar ei mai mult strigau zicând: Să fie răstignit. 24 Și când a văzut Pilat că nu folosește nimic, ci se face mai mare tulburare, a luat apă, și‐a spălat mâinile înaintea gloatei zicând: Sunt nevinovat de sângele acestui drept: voi veți vedea. 25 Și tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri. 26 Atunci a dat pentru ei drumul lui Baraba iar pe Isus l‐a biciuit și l‐a dat ca să fie răstignit.
Batjocurile ostașilor
27 Atunci ostașii dregătorului au luat cu ei pe Isus în pretoriu și au adunat lângă el toată ceata ostașilor. 28 Și l‐au dezbrăcat și i‐au pus o manta stacojie. 29 Și au împletit o cunună de spini și au pus‐o pe capul lui și o trestie în dreapta lui și au îngenuncheat înaintea lui și l‐au luat în râs zicând: Bucură‐te, Împărate al iudeilor! 30 Și au scuipat pe el și au luat trestia și‐l băteau peste cap. 31 Și după ce au râs de el, l‐au dezbrăcat de manta, l‐au îmbrăcat cu hainele lui și l‐au dus ca să‐l răstignească.
Răstignirea
32 Și pe când ieșeau afară, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l‐au silit ca să‐i ducă crucea. 33 Și când au venit la un loc zis Golgota, adică Locul căpățânii, 34 i‐au dat să bea vin amestecat cu fiere; și când a gustat n‐a vrut să bea. 35 Și după ce l‐au răstignit, au împărțit între ei hainele lui, aruncând sorț. 36 Și au șezut jos și‐l păzeau acolo. 37 Și au pus deasupra capului său vina sa scrisă: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR. 38 Atunci sunt răstigniți împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
Batjocurile trecătorilor
39 Și trecătorii îl huleau clătinându‐și capetele 40 și zicând: Tu , cel ce dărâmi Templul și‐l zidești în trei zile, mântuiește‐te pe tine însuți. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară‐te de pe cruce. 41 Asemenea și mai marii preoților îl luau în râs, cu cărturarii și bătrânii și ziceau: 42 Pe alții a mântuit, pe sine nu se poate mântui. Este Împăratul lui Israel: să se pogoare acum de pe cruce și vom crede în el. 43 S‐a încrezut în Dumnezeu: să‐l scape acum dacă‐l voiește. Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu. 44 Aceeași ocară îi aruncau și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu el.
Întunericul
45 Iar de la al șaselea ceas s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la al nouălea ceas. 46 Iar pe la al nouălea ceas Isus a strigat cu glas mare zicând: Eli , Eli, Lama Sabactani? adică: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m‐ai părăsit? 47 Și unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit, ziceau: Pe Ilie îl cheamă acesta. 48 Și îndată unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l‐a umplut de oțet și l‐a pus într‐o trestie și i‐a dat să bea. 49 Iar ceilalți ziceau: Lasă să vedem dacă vine Ilie să‐l mântuiască. 50 Și Isus a strigat iarăși cu glas mare și și‐a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și iată perdeaua Templului s‐a rupt în două de sus și până jos și pământul s‐a cutremurat și pietrele s‐au despicat, 52 și mormintele s‐au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s‐au sculat. 53 Și au ieșit din morminte după învierea lui și au intrat în sfânta cetate și s‐au arătat multora. 54 Dar sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele ce se făcuseră, s‐au temut foarte mult zicând: Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu. 55 Și erau acolo privind de departe multe femei care urmaseră pe Isus din Galileea slujindu‐i, 56 între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Iar când s‐a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatea, cu numele Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s‐a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să fie dat trupul. 59 Și Iosif a luat trupul, l‐a înfășurat într‐o pânză curată de in, 60 și l‐a pus în mormântul său nou pe care‐l săpase în stâncă și a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Și Maria Magdalena era acolo și cealaltă Marie, stând în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 Iar a doua zi care este după Pregătire, mai marii preoților și fariseii s‐au adunat împreună la Pilat, 63 zicând: Domnule, ne‐am adus aminte că amăgitorul acela, pe când era încă viu, a zis: După trei zile mă scol. 64 De aceea poruncește ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii să‐l fure și să zică poporului: S‐a sculat dintre cei morți. Și rătăcirea din urmă va fi mai rea decât cea dintâi. 65 Și Pilat le‐a zis: Aveți o pază. Plecați, întăriți cum știți. 66 Iar ei au plecat și au întărit mormântul cu pază după ce au pecetluit piatra.
O Iisus angla o Pilat. O Iuda umbladilo. O Iisus hai o Baraba. O Iisus dino te merel. E biciuirea, o prasamos, hai o umbladimos. O merimos, o prahomos, hai ăl paznicea c‐o mormînto.
1 Ta cana sas detehara, sauără rașaia hai ăl phure and‐o norodo dine‐pe duma and‐o Iisus caște mundaren‐Les. 2 Hai phangle‐Les ta înghiarde‐Les c‐o Ponțiu Pilat, cai sas dregătoro. 3 Atuncea o Iuda, cai bichindea‐Les, cana așundea că sas osîndime, falea‐les nasul hai înghiardea palpale le rașaienghe hai le phurenghe ăl treanda argințea cai lileas‐len, 4 Hai phendea: Thardilem bichindos rat bidoșalo. On phende‐lesche: So phenes‐amenghe? Tu si te diches. 5 Ou ciudeas ăl argințea and‐o templo, teleardea othar, ta sar ghelo i umbladilo. 6 Ăl rașaia lile ăl love, hai phende: Nai mișto te cias‐len and‐e visteria le templosche, că si pochin pă rateste. 7 Hai sar dine duma, chinde ăc Than le Pirearengo, othe te prahon le streinen. 8 Anda codolasche codou than buciol Than le Ratesco, gi p‐o ghes dă ghes. 9 Atuncea maladilo so phendilo catar o prooroco Ieremia, cai phendea: «Hai lile codol treanda argințea, pochin cai pochinde‐les ăl ciave le Israelosche, 10 Hai dine‐le p‐o Than le Pirearengo, pala sar phendea manghe o Rai.» 11 Hai o Iisus beșălas angla o dregătoro, cai phușlea‐Les: Tu san o thagar le jîdaiengo? Hai o Iisus boldea‐lesche: Tu phenes. 12 Ta c‐ăl doșa cai anenas‐Lesche ăl rașaia hai ăl phure, ni boldelas‐lenghe chanci. 13 Atuncea phendea‐Lesche o Pilat: Ni așunes caborendar doșaren-Tut cadala? 14 Ta Ou ni boldea‐lesche chanci, hai o dregătoro mirilas‐pe lestar. 15 C‐ăl ghesa le Patraghiache, o dregătoro delas o drom ăc phandadesco save manghenas o norodo. 16 Hai othe sas‐len ăc phandado anavesa, cai buciolas Baraba. 17 Hai sar sas on chidine, o Pilat phendea‐lenghe: Saves camen te dau lesco drom, le Barabas or le Iisusos, cai phenen lesche Hristoso? 18 Ou gianelas că holinatar dineas‐Les pă lesche vast. 19 Hai sar beșălas o Pilat pă pio than le crisaco, leschi giuvli dinea lesche drom ta phendea: Te na cheres chanci codol ceacesche, că but pharo sas manghe and‐o suno, anda Leste. 20 Ta ăl rașaia hai ăl phure denas‐pe pașal manuș caște manghen le Barabas, hai le Iisusos te hasaren. 21 O dregătoro astardea, hai phușlea‐le: Saves anda‐l dui camen te dav‐les tumenghe? Ta on phenenas: Le Barabas. 22 Ta o Pilat phendea‐lenghe: Ta so cherau le Iisusosa, cai buciol Hristoso? Hai sea bolde hai phende: Te avel umblado! 23 Ta o Pilat pale phendea: Ta so nasulimos cherdea? Ta on mai zurales denas mui hai phenenas: Te avel umblado! 24 Ta cana dichlea cadea o Pilat că ni cherel mișto chanci, hai mai nasul holiaile, lilea pai hai thodea pe p‐ăl vast angla sauără manuș, hai phendea: Bidoșaco sem anda o rat cadal manușăsco ceacio. Tume si te dichen. 25 Hai sauără norodo bolde hai phende: Lesco rat te avel p‐amende hai p‐amare ciave! 26 Atuncea dinea lenghe drom le Barabas, hai le Iisusos biciuisardea‐Les hai dinea‐Les te avel umblado. 27 Atuncea ăl ostașa le dregătoresche lile le Iisusos hai înghiarde‐Les and‐o pretorio, hai chidine pașa o Iisus sauără manușen, 28 Nanghiarde‐Les Lesche țoalendar, hai hureade‐Les ăc mantauasa loli. 29 Cherde Lesche ăc coroana carenghi, ciutela‐Lesche p‐o șăro, hai and‐o vast ceacio ăc trestia: hai denas cocea angla Leste, prasanas‐pesche Lestar, phenindos: Bucurisao, thagara le jîdaiengo! 30 Ciungarenas pă Leste, lile e trastia hai marenas‐Les andă o șăro. 31 Hai pala so prasaile‐pesche Lestar, nanghiarde‐Les le mantauatar, hai hureade‐les Lesche țoalența hai înghiarde‐Les te umblaven‐Les. 32 Hai cana încliste, arachle eche manușes anda‐i Cirena, cai buciolas Simono, hai silosarde‐Les te înghiarel Lesco trușul. 33 Aresle c‐o than cai buciol Golgota, cai p‐aver cib hachiardol: o Than le Șăresco, 34 Dine‐Les te pel mol hamime fiareasa; cana ciutea and‐o mui ni camnea te pel. 35 Hai pala so umblade‐Les, hulade Lesche țoale mașcar peste, ta țîrde c‐o sorțo le zarosa, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco: «Hulade Mîră țoale mașcar peste, hai anda Muro gad țîrde c‐o sorțo.» 36 Ăl ostașea beșănas othe, hai păzinas‐Les. 37 Opral pă Lesco șăro sas hramome Leschi doș: Cadaua si o Iisus, o thagar le jîdaiengo. 38 And‐ăc than Lesa mai sas umblade i dui tîlharea, ech că Leschi ceaci, hai ech că Leschi bangi. 39 Ăl manuș cai nachenas hulinas‐Les, hai denas anda o șăro, 40 Hai phenenas: Tu, sao peravea o templo hai andă trin ghes vazdes‐les c‐o than, mîntuisao Tu Tut! Cana san Tu o Ciao le Devlesco, de Tu tele pa o trușul! 41 Sa cadea ăl rașaia, prasanas‐Les, hai ăl sicadine hai le phurența, phenenas: 42 Avren mîntuisardea, hai Pes ni daștil te mîntuil‐Pe! Cana si o thagar le Israelosco, te del‐Pe tele pa o trușul, atuncea pacheasa andă Leste. 43 Pachiailo and‐o Del: Te hastral‐Les acana cana Ou camnea‐Les! Că Ou phendea: Sem o Ciao de Devlesco. 44 Sa cadea prasanas‐Les ăl tîlharea cola cai sas umblade Lesa. 45 Hai catar ăl șou ceaso, cherdili reat cali pă sauără phuî, ci c‐ăl înia ceaso. 46 Hai c‐ăl înia ceaso o Iisus dinea mui zurales, hai phendea: Eli, Eli, lama sabahtani? p‐amari cib avel: Muro Del, Muro Del, sostar muchlean‐Ma corcoro? 47 Ta manuș cai beșănas othe cana așunde, phende: Cadaua del mui le Ilias. 48 Ech anda lende nașlo hai lilea ăc bureto, ta pherdea‐le șutesa, ciutea‐les and‐ăc trestia hai vazdea‐les opre te pel. 49 Ta col‐aver phenenas: Muchen, te diches avel o Ilia te mîntuil‐Les? 50 Hai o Iisus pale dinea mui zurales, hai dinea Pio duho. 51 Hai eta că e perdeaua anda o templo cindili andă donde, d‐opral gi tele, e phuî izdraia, hai ăl bar parîle; 52 Ăl mormîntea descheaile, hai but corpuri sfințenghe mule uștile. 53 Hai pala o giuvindimos Lesco, on încliste anda‐l mormînturi, întrisaile and‐o foro hai sicadile butenghe. 54 O sutașo colența cai păzinas le Iisusos and‐ăc than, cana dichle o izdramos hai sea so cherdilo, daraile nasul, hai phende: Ceaces, Cadaua sas o Ciao le Devlesco! 55 Othe sas i but giuvlea, cai dichenas dural, hai avilenas anda‐i Galilea pala o Iisus, slujindo‐Les. 56 Mașcar lende sas e Maria Magdalena, hai e Maria, e dei le Iacoboschi hai le Iosaschi, hai e dei le ciavenghi le Zevedeosche. 57 Cana cherdili e reat, avilo ăc manuș barvalo anda‐i Arimatea, le anavesa dă Iosifo, cai i ou sas ăc ucenico le Iisusosco. 58 Cadaua ghelo c‐o Pilat, ta manglea o corpo le Iisososco. Atuncea o Pilat poruncisardea te del‐les lesche. 59 O Iosifo, cana lilea o corpo le Iisusosco, hureadea‐Les and‐ăc pohtan ujo inosco. 60 Hai ciutea‐Les and‐ăc mormînto piro neo, cai cherdea‐les and‐o bar, hai pala so ciute ăc bar baro c‐o udar le mormîntosco, ou teleardea. 61 Hai othe sas e Maria Magdalena hai coi‐aver Maria, beșănas angla o mormînto. 62 Pala cadaua ghes, o ghes le dongo, chidineaile ăl rașaia hai ăl fariseia c‐o Pilat, 63 Hai phende: Raiana, andeam amenghe goghi că o cior hai o taritori Codoua phendea, cana trăilas: Pa trin ghesa si te ușteau. 64 Poruncisar acana, că o mormînto te avel păzime gi c‐ăl trin ghesa, te na aven pala cadaia Lesche ucenicea te cioren‐Les, hai te phenen sauărănghe: Uștilo and‐ăl mule. Cadaua tharimos avela mai nasul dă sar o angluno le manușănghe. 65 O Pilat phendea: Si tumen straja; gian hai zurearen‐la sar gianen. 66 Hai on ghele, zurearde e straja c‐o mormînto, hai ciute sigilio p‐o bar cai sas angla o mormînto.