Umblarea prin pustie până la biruința asupra lui Sihon
1 Și ne‐am întors și am plecat în pustie pe calea spre Marea‐Roșie, cum îmi vorbise Domnul; și am ocolit muntele Seir multe zile. 2 Și Domnul mi‐a vorbit, zicând: 3 Destul ați ocolit muntele acesta; întoarceți‐vă spre miazănoapte. 4 Și poruncește poporului zicând : Veți trece prin hotarul fraților voștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir și ei se vor teme de voi. Feriți‐vă foarte mult de ei. 5 Nu vă luați la luptă cu ei; căci nu vă voi da din țara lor nici cât să puneți talpa piciorului, căci muntele Seir l‐am dat în stăpânire lui Esau. 6 Să cumpărați de la ei hrană cu argint și să mâncați și să cumpărați apă cu argint de la ei și să beți. 7 Căci Domnul Dumnezeul tău te‐a binecuvântat în tot lucrul mâinii tale. El a cunoscut mersul tău prin această mare pustie. În acești patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine; nu ți‐a lipsit nimic. 8 Și ne‐am abătut de la frații noștri copiii lui Esau care locuiesc în Seir, de la calea câmpiei de la Elat și de la Ețion‐Gheber și ne‐am întors și am trecut pe calea pustiei Moabului. 9 Și Domnul mi‐a zis: Nu vă purtați ca vrăjmași cu Moab, nici nu începe lupta cu ei, căci nu‐ți voi da nicio stăpânire din țara lor; căci Arul l‐am dat în stăpânire copiilor lui Lot. 10 Mai înainte locuiau acolo emimii , popor mare, și mult și înalt ca anachimii. 11 Au fost socotiți și ei uriași ca anachimii, dar moabiții îi numesc emimi. 12 Iar mai înainte locuiau în Seir horiții. Și copiii lui Esau i‐au alungat și i‐au pierdut dinaintea lor și au locuit în locul lor, cum a făcut Israel în țara pe care o are în stăpânire, pe care le‐a dat‐o Domnul. 13 Acum sculați‐vă și treceți pârâul Zered. Și am trecut pârâul Zered. 14 Și zilele în care am venit de la Cades‐Barnea până am trecut pârâul Zered au fost treizeci și opt de ani, până a pierit din mijlocul taberei tot neamul bărbaților de război, cum le jurase Domnul. 15 Chiar și mâna Domnului a fost împotriva lor ca să‐i piardă din mijlocul taberei până au pierit. 16 Și a fost așa : după ce toți bărbații de război au pierit murind din popor, 17 Domnul mi‐a vorbit zicând: 18 Vei trece astăzi hotarul Moabului Arul, 19 și te vei apropia în fața copiilor lui Amon; să nu te porți cu ei ca vrăjmași și să nu te iei la luptă cu ei; căci nu‐ți voi da o stăpânire din țara copiilor lui Amon; căci am dat‐o în stăpânire copiilor lui Lot. 20 (Și aceasta este socotită o țară de uriași: uriașii locuiau mai înainte în ea și amoniții îi numesc zamzumimi — 21 popor mare și mult și înalt ca anachimii; și Domnul i‐a pierdut dinaintea lor, și i‐au alungat și au locuit în locul lor; 22 cum a făcut copiilor lui Esau, care locuiesc în Seir, dinaintea cărora a pierdut pe horiți ; și i‐au alungat și au locuit în locul lor până în ziua de astăzi. 23 Și pe aviții , care locuiau prin sate până la Gaza (i‐au pierdut caftoriții care au ieșit din Caftor și au locuit în locul lor). 24 Sculați‐vă, plecați și treceți râul Arnon! Iată, am dat în mâna ta pe Sihon amoritul, împăratul Hesbonului și țara lui; începe, stăpânește și ia‐te la luptă cu el. 25 Astăzi voi începe să pun temerea de tine și spaima de tine peste toate popoarele de sub toate cerurile, căci vor auzi vestea de tine și se vor cutremura și se vor îngrozi de tine. 26 Și au trimis soli din pustia Chedemot la Sihon, împăratul Hesbonului, cu cuvinte de pace, zicând: 27 Lasă‐mă să trec prin țara ta: voi merge numai pe drumul mare; nu mă voi abate nici la dreapta nici la stânga. 28 Să‐mi vinzi bucate pe argint ca să mănânc; și să‐mi dai apă pe argint ca să beau; numai voi trece cu picioarele, 29 cum mi‐au făcut copiii lui Esau care locuiesc în Seir, și moabiții care locuiesc în Ar, până voi trece Iordanul înțara pe care ni‐o dă Domnul Dumnezeul nostru. 30 Dar Sihon , împăratul Hesbonului, n‐a voit să ne lase să trecem pe la al; căci Domnul Dumnezeul tău i‐a învârtoșat duhul și i‐a îndărătnicit inima ca să‐l dea în mâna ta, ca astăzi. 31 Și Domnul mi‐a zis: Iată, am început să dau înaintea ta pe Sihon și țara lui; începe, ia în stăpânire țara ca s‐o stăpânești. 32 Și Sihon a ieșit împotriva noastră la luptă, el și tot poporul său, la Iahaț. 33 Și Domnul Dumnezeul nostru l‐a dat înaintea noastră; și l‐am bătut pe el și pe fiii săi și pe tot poporul său. 34 Și în vremea aceea am luat toate cetățile lui, am pierdut cu desăvârșire toate cetățile, pe bărbați și femei și copii: n‐am lăsat pe nimeni să scape. 35 Numai dobitoacele am răpit pentru noi și prada cetăților pe care le‐am luat. 36 De la Aroer , care este pe malul râului Arnon și cetatea care este în vale, până la Galaad, n‐a fost nicio cetate prea înaltă pentru noi, Domnul Dumnezeul nostru ni le‐a dat pe toate înaintea noastră. 37 Numai de țara copiilor lui Amon nu te‐ai apropiat, de tot malul râului Iaboc , nici de cetățile de pe munte, și tot ce ne‐a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.