Israel o leoaică jelitoare și un butuc de viță
1 Iar tu ridică plângere pentru mai marii lui Israel 2 și zi: Ce a fost mamă‐ta? O leoaică. Ședea culcată între lei, și‐a crescut puii în mijlocul puilor de leu. 3 Și a crescut pe unul din puii săi. El s‐a făcut leuț și s‐a deprins să apuce prada, a mâncat oameni. 4 Și neamurile au auzit despre el și l‐au prins în groapa lor și l‐au adus cu verigi de nas în țara Egiptului . 5 Și când a văzut ea că a așteptat și nădejdea ei i s‐a pierdut, a luat un alt pui și l‐a făcut leuț. 6 Și el se suia și se cobora cu leii; s‐a făcut leuț și s‐a deprins să apuce prada; a mâncat oameni. 7 Și le‐a cunoscut palatele și le‐a pustiit cetățile și țara și toată plinătatea ei a fost pustiită de mugetul răcnetului său. 8 Atunci neamurile s‐au pus împotriva lui din țările din jur și i‐au întins mrejele lor: el a fost prins în groapa lor. 9 Și l‐au pus în cușcă cu verigi de nas și l‐au adus înaintea împăratului Babilonului; l‐au adus într‐o cetățuie ca să nu i se mai audă glasul pe munții lui Israel. 10 Mamă‐ta era ca un butuc de vie, în sângele tău, sădită lângă ape; era roditoare și plină de mlădițe de mulțimea apelor. 11 Și avea nuiele tari ca toiegele de domnie ale celor ce domnesc. Și tulpina lui se înălța între mlădițele tufoase și se vedea prin înălțimea ei, prin mulțimea ramurilor ei. 12 Dar a fost smulsă cu furie, a fost aruncată la pământ și vântul de răsărit i‐a uscat roadele, nuielele cele tari s‐au rupt, s‐au uscat; le‐a mistuit focul. 13 Și acum este sădită în pustie într‐un pământ sec și uscat. 14 Și a ieșit foc din nuielele ramurilor sale, i‐a mistuit rodul și nu este în ea nicio nuia tare ca să fie toiag de domnie pentru domnire. Aceasta‐i o plângere și va fi ca plângere.