Judecătorii 1

1 Și a fost așa : după moartea lui Iosua copiii lui Israel au întrebat pe Domnul zicând: Care din noi să se suie întâi împotriva cananiților să se lupte cu ei? 2 Și Domnul a zis: Iuda să se suie; iată am dat țara în mâna lui. 3 Și Iuda a zis lui Simeon, fratele său: Suie‐te cu mine în sorțul meu și să ne luptăm împotriva cananiților și voi merge și eu cu tine în sorțul tău. Și Simeon a mers cu el. 4 Și Iuda s‐a suit și Domnul a dat pe cananiți și pe fereziți în mâna lor, și i‐au ucis în Bezec , zece mii de oameni. 5 Și au aflat pe Adoni‐Bezec în Bezec și s‐au luptat cu el și au bătut pe cananiți și pe fereziți. 6 Și Adoni‐Bezec a fugit și l‐au urmărit și l‐au prins, și i‐au tăiat degetele cele mari ale mâinilor și ale picioarelor. 7 Și Adoni‐Bezec a zis: Șaptezeci de împărați cu degetele cele mari ale mâinilor și ale picioarelor lor tăiate își adunau mâncarea sub masa mea; cum am făcut, așa mi‐a răsplătit Dumnezeu. Și l‐au adus la Ierusalim și a murit acolo. 8 Și copiii lui Iuda s‐au luptat împotriva Ierusalimului și l‐au luat și l‐au bătut cu ascuțișul sabiei și au ars cetatea cu foc. 9 Și după aceea copiii lui Israel s‐au pogorât să se lupte cu cananiții, care locuiau în ținutul muntos și la miazăzi și în șes. 10 Și Iuda a mers împotriva cananiților care locuiau în Hebron, (numele Hebronului a fost înainte Chiriat‐Arba) și au ucis pe Șeșai și pe Ahiman și pe Talmai. 11 Și de acolo a mers împotriva locuitorilor Debirului (și numele Debirului a fost înainte Chiriat‐Sefier). 12 Și Caleb a zis: Cel ce va bate Chiriat‐Sefierul și‐l va lua, îi voi da de nevastă pe Acsa, fiica mea. 13 Și Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, l‐a luat: și i‐a dat de nevastă pe Acsa, fiică‐sa. 14 Și a fost așa : când a venit ea, a stăruit de el să ceară o țarină de la tatăl ei. Și ea s‐a dat jos de pe măgar și Caleb i‐a zis: Ce vrei? 15 Și ea i‐a zis: Dă‐mi o binecuvântare, căci mi‐ai dat un pământ de miazăzi; dă‐mi și izvoare de apă. Și Caleb i‐a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 16 Și copiii Chenitului, socrul lui Moise, se suiseră din cetatea finicilor cu copiii lui Iuda în pustia lui Iuda, care este la miazăzi de Arad ; și au mers și au locuit cu poporul. 17 Și Iuda a mers cu fratele său Simeon și au bătut pe cananiții, care locuiau în Țefat, și l‐au nimicit cu desăvârșire și au pus numele cetății Horma . 18 Și Iuda a luat Gaza și hotarul său, Ascalonul și hotarul său, și Ecronul și hotarul său. 19 Și Domnul a fost cu Iuda și a luat în stăpânire ținutul muntos, căci n‐a alungat pe locuitorii văii pentru că aveau care de fier. 20 Și au dat Hebronul lui Caleb, cum zisese Moise și a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.

21 Și copiii lui Beniamin n‐au alungat pe iebusiții, care locuiau în Ierusalim, ci iebusiții locuiesc cu copiii lui Beniamin în Ierusalim până în ziua de astăzi. 22 Și casa lui Iosif s‐au suit și ei împotriva Betelului, și Domnul a fost cu ei. 23 Și casa lui Iosif a trimis să iscodească Betelul (și numele cetății a fost înainte Luz ). 24 Și străjerii au văzut un om ieșind din cetate și i‐au zis: Arată‐ne, te rugăm, cum să intrăm în cetate și‐ți vom arăta îndurare. 25 Și le‐a arătat cum să intre în cetate. Și au bătut cetatea cu ascuțișul sabiei, dar au lăsat pe om și toată familia lui să se ducă. 26 Și omul s‐a dus în țara hetiților și a zidit o cetate și i‐a pus numele Luz, care este numele ei până în ziua de astăzi. 27 Și Manase n‐a alungat pe locuitorii Bet‐Șeanului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Taanacului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Dorului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Iiblamului și ai satelor sale, nici pe locuitorii Meghidoului și ai satelor sale; și cananiții au izbutit să locuiască în țara aceea. 28 Și a fost așa : când Israel a ajuns tare, a supus pe cananiți la bir, dar nu i‐a alungat de tot. 29 Și Efraim n‐a alungat pe cananiții, care locuiau în Ghezer și cananiții au locuit în mijlocul lor în Ghezer. 30 Și Zabulon n‐a alungat pe locuitorii Chitronului și pe locuitorii Nahalolului și cananiții au locuit în mijlocul lor și le‐au plătit bir. 31 Așer n‐a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii Sidonului, nici pe cei din Ahlab, nici pe cei din Aczib, nici pe cei din Helba, nici pe cei din Afic și nici pe cei din Rehob. 32 Și așeriții au locuit în mijlocul cananiților, locuitorii țării, căci nu i‐au alungat. 33 Neftali n‐a alungat pe locuitorii Bet‐Șemeșului, nici pe locuitorii Bet‐Anatului și a locuit în mijlocul cananiților, locuitorii țării; dar locuitorii Bet‐Șemeșului și ai Bet‐Anatului le‐au plătit bir . 34 Și amoriții au dat înapoi pe copiii lui Dan în ținutul muntos, căci nu i‐au lăsat să se coboare în vale. 35 Și amoriții au izbutit să locuiască în muntele Heres, în Aialon și în Șaalbim; dar mâna casei lui Iosif a ajuns tare și ei le‐au plătit bir. 36 Și hotarul amoriților a fost de la suișul Acrabim, de la stâncă și în sus.