Îndemn la pocăință
1 Ei zic: Dacă cineva își lasă nevasta și ea se duce de la el și se face a altui bărbat, se va mai întoarce el la ea? Oare n‐ar fi țara aceea cu totul necurată? Dar tu ai curvit cu mulți ibovnici: totuși , întoarce‐te la mine, zice Domnul. 2 Ridică‐ți ochii spre înălțimile goale și vezi: unde nu te‐ai necinstit? Le‐ai ținut calea ca arabul în pustie și ai pângărit țara cu curviile tale și cu răutatea ta. 3 De aceea s‐au oprit ploile și n‐a fost ploaie târzie; dar ai avut frunte de curvă , nu voiai să‐ți fie rușine. 4 Nu vrei să mai strigi de acum către mine: Tatăl meu, tu ești călăuza tinereții mele? 5 Oare își va ține el mânia în veac? O va păstra el până în veci? Iată, așa ai vorbit și ai făcut lucruri rele, cât ai putut. 6 Și Domnul mi‐a zis în zilele împăratului Iosia: Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S‐a suit pe orice munte înalt și sub orice copac verde și acolo a curvit. 7 Și am zis după ce a făcut toate aceste lucruri: Se va întoarce la mine. Dar nu s‐a întors. Și a văzut și soră‐sa cea vânzătoare, Iuda. 8 Și am văzut, când, pentru această pricină în care preacurvise necredincioasa Israel, am lăsat‐o și i‐am dat carte de despărțire, totuși vânzătoarea Iuda, soră‐sa, nu s‐a temut, ci s‐a dus și a curvit și ea. 9 Și a fost așa : prin nesocotința curviei ei țara a fost pângărită și a preacurvit cu pietre și cu lemne. 10 Și cu toate acestea, Iuda, soră‐sa cea vânzătoare, nu s‐a întors la mine din toată inima ei, ci cu prefăcătorie, zice Domnul. 11 Și Domnul mi‐a zis: Necredincioasa Israel s‐a arătat înaintea mea mai dreaptă decât vânzătoarea Iuda. 12 Mergi și vestește cuvintele acestea spre miazănoapte și zi: Întoarce‐te, necredincioaso Israel, zice Domnul: nu‐mi voi posomorî fața peste voi, căci sunt milos, zice Domnul; nu voi ține mânia pentru totdeauna. 13 Numai recunoaște‐ți nelegiuirea, că ai păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului tău și ți‐ai întors căile încoace și încolo la străini , sub orice copac verde și n‐ați ascultat de glasul meu, zice Domnul. 14 Întoarceți‐vă, fii neascultători, zice Domnul. Căci sunt un soț pentru voi și vă voi lua unul dintr‐o cetate și doi dintr‐o familie și vă voi aduce la Sion. 15 Și vă voi da păstori după inima mea și vă vor paște cu cunoștință și pricepere. 16 Și va fi așa : când vă veți înmulți și veți crește în țară, în zilele acelea, zice Domnul, nu vor mai zice: Chivotul legământului Domnului! Nici nu li se va sui în inimă, nici nu‐și vor aduce aminte de el, nici nu‐l vor cerceta, nici nu se va mai face. 17 În vremea aceea vor numi Ierusalimul: Scaunul de domnie al Domnului. Și toate neamurile se vor aduna la el, la numele Domnului, la Ierusalim și nu vor mai umbla după îndărătnicia inimii lor rele. 18 În zilele acelea casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel și vor veni împreună din țara de la miazănoapte în țara pe care am dat‐o de moștenire părinților voștri. 19 Dar eu am zis: Cum să te pun între copii și să‐ți dau țara cea plăcută , moștenirea cea bună a oștilor neamurilor? Și am zis: Mă vei numi: Tatăl meu; și nu te vei întoarce dinapoia mea. 20 Cu adevărat, precum o nevastă este necredincioasă și pleacă de la bărbatul său, așa v‐ați făcut necredincioși voi mie, casă a lui Israel, zice Domnul. 21 Un glas s‐a auzit pe înălțimile goale, plângeri și cereri ale copiilor lui Israel; căci și‐au sucit calea, au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. 22 Întoarceți‐vă , copii neascultători; voi vindeca neascultările voastre… Iată, noi venim la tine, căci tu ești Domnul Dumnezeul nostru. 23 Cu adevărat , în zadar se nădăjduiește în dealuri și în mulțimea munților. Cu adevărat, în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israel. 24 Dar rușinea a mâncat munca părinților noștri din tinerețea noastră; turmele lor și cirezile lor, pe fiii lor și pe fetele lor. 25 Să zăcem în rușinea noastră și să ne acopere necinstea noastră; căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi și părinții noștri, din tinerețea noastră până în ziua de astăzi și n‐am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru.