Frumusețea și slava Sionului
O cântare, un psalm de la fiii lui Core
1 Domnul este mare și vrednic de laudă în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele sfințeniei sale.
2 Muntele Sion este frumos în înălțime, bucuria întregului pământ, în laturile dinspre miazănoapte, cetatea marelui Împărat.
3 Dumnezeu în palatele ei este cunoscut ca o cetățuie înaltă.
4 Căci iată, împărații s‐au adunat, au trecut împreună.
5 Au văzut‐o și s‐au uimit; s‐au tulburat, au fugit încremeniți.
6 I‐a apucat un tremur acolo; o durere , ca a unei femei în facere.
7 Cu vântul de răsărit ai sfărâmat corăbiile Tarsisului.
8 Cum am auzit noi, așa am văzut în cetatea Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va întări în veac. (Sela) .
9 Ne‐am gândit, Dumnezeule, la îndurarea ta, în mijlocul templului tău.
10 Cum este numele tău, Dumnezeule, așa este lauda ta până la marginile pământului. Dreapta ta este plină de dreptate.
11 Să se veselească muntele Sion, să se bucure fiicele lui Iuda pentru judecățile tale.
12 Înconjurați Sionul și ocoliți‐l: numărați‐i turnurile.
13 Luați seama la întăriturile sale, priviți‐i palatele, ca să istorisiți neamului viitor.
14 Căci acest Dumnezeu este Dumnezeul nostru în veac și pe veci: el ne va fi călăuză până la moarte.