David aduce chivotul la Ierusalim
151David și-a zidit case în cetatea lui David; a pregătit un loc chivotului lui Dumnezeu și a ridicat un cort
pentru el. 2Atunci David a zis: „Chivotul
31:9
lui Dumnezeu nu trebuie purtat decât de leviţi, căci pe ei i-a ales Domnul să ducă chivotul lui Dumnezeu și să-I slujească pe vecie.” 3Și David a strâns
tot Israelul la Ierusalim ca să suie chivotul Domnului la locul pe care i-l pregătise. 4David a strâns pe fiii lui Aaron și pe leviţi: 5din fiii lui Chehat: pe căpetenia Uriel și pe fraţii săi – o sută douăzeci; 6din fiii lui Merari: pe căpetenia Asaia și pe fraţii săi – două sute douăzeci; 7din fiii lui Gherșom: pe căpetenia Ioel și pe fraţii săi – o sută treizeci; 8din fiii lui Eliţafan
: pe căpetenia Semaia și pe fraţii săi – două sute; 9din fiii lui Hebron
, pe căpetenia Eliel și pe fraţii săi – optzeci; 10din fiii lui Uziel: pe căpetenia Aminadab și pe fraţii săi – o sută doisprezece. 11David a chemat pe preoţii Ţadoc și Abiatar și pe leviţii Uriel, Asaia, Ioel, Șemaia, Eliel și Aminadab. 12Și le-a zis: „Voi sunteţi capii de familie ai leviţilor, sfinţiţi-vă, voi și fraţii voștri, și suiţi chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel la locul pe care i l-am pregătit. 13Pentru că
n-aţi fost întâiași dată, de aceea ne-a lovit Domnul
Dumnezeul nostru, căci nu L-am căutat după lege.” 14Preoţii și leviţii s-au sfinţit ca să suie chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel. 15Fiii leviţilor au dus chivotul lui Dumnezeu pe umeri cu niște drugi, cum poruncise
7:9
Moise, după cuvântul Domnului. 16Și David a zis căpeteniilor leviţilor să așeze pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente de muzică, cu lăute, harpe și ţimbale, și să sune din ele cântări răsunătoare, în semn de bucurie. 17Leviţii au așezat pe Heman
, fiul lui Ioel; dintre fraţii lui, pe Asaf
, fiul lui Berechia, și dintre fiii lui Merari, fraţii lor, pe Etan
, fiul lui Cușaia; 18apoi, împreună cu ei, pe fraţii lor de a doua mână: pe Zaharia, Ben, Iaaziel, Șemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elifele și Micneia și Obed-Edom și Ieiel, ușieri. 19Cântăreţii Heman, Asaf și Etan aveau ţimbale de aramă, ca să sune din ele. 20Zaharia, Aziel, Șemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia și Benaia aveau lăute pe
alamot 21și Matitia, Elifele, Micneia, Obed-Edom, Ieiel și Azazia aveau harpe cu opt coarde, ca să sune tare. 22Chenania, căpetenia muzicii între leviţi, cârmuia muzica, fiindcă era meșter. 23Berechia și Elcana erau ușierii chivotului. 24Șebania, Iosafat, Netaneel, Amasai, Zaharia, Benaia și Eliezer, preoţii, sunau din trâmbiţe
înaintea chivotului lui Dumnezeu. Obed-Edom și Iehia erau ușierii chivotului. 25David
, bătrânii lui Israel și căpeteniile miilor au pornit astfel să suie chivotul legământului Domnului de la casa lui Obed-Edom, în mijlocul bucuriei. 26Când a ajutat Dumnezeu pe leviţi să ridice chivotul legământului Domnului, au jertfit șapte viţei și șapte berbeci. 27David era îmbrăcat cu o manta de in subţire; tot așa erau îmbrăcaţi toţi leviţii care duceau chivotul, cântăreţii și Chenania, căpetenia muzicii între cântăreţi, și David avea pe el un efod de in. 28Tot Israelul a suit
chivotul legământului Domnului cu strigăte de bucurie, cu sunete de goarne, de trâmbiţe și de chimvale și făcând să răsune lăutele și harpele. 29Pe când
intra în cetatea lui David chivotul legământului Domnului, Mical, fata lui Saul, se uita pe fereastră și, când a văzut pe împăratul David sărind și jucând, l-a dispreţuit în inima ei.
Orânduirile privitoare la slujbă
161După ce au adus
chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el și au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot și jertfe de mulţumire. 2Când a isprăvit David de adus arderile-de-tot și jertfele de mulţumire, a binecuvântat poporul în Numele Domnului. 3Apoi a împărţit tuturor celor din Israel, bărbaţi și femei, fiecăruia, câte o pâine, o bucată de carne și o turtă de stafide. 4A dat leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să cheme
, să laude și să slăvească pe Domnul Dumnezeul lui Israel. 5Aceștia erau: Asaf, căpetenia, Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Șemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom și Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute și harpe și Asaf suna din ţimbale. 6Preoţii Benaia și Iahaziel sunau mereu din trâmbiţe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu. 7În ziua aceea, David a însărcinat pentru întâiași dată pe Asaf și fraţii săi să vestească
laudele Domnului.
Cântare de laudă
8Lăudaţi
pe Domnul, chemaţi Numele Lui,
faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui înalte!
9Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui!
Vorbiţi despre toate minunile Lui!
10Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
11Căutaţi pe Domnul și sprijinul Lui,
căutaţi necurmat Faţa Lui!
12Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,
de minunile Lui și de judecăţile rostite de gura Lui,
13voi, sămânţa lui Israel, robul Său,
copiii lui Iacov, aleșii Lui!
14Domnul este Dumnezeul nostru;
judecăţile Lui se împlinesc pe tot pământul.
15Aduceţi-vă aminte totdeauna de legământul Său,
de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni,
16de legământul pe care l-a făcut
26:3
28:13
35:11
cu Avraam
și de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac;
17El l-a făcut o lege pentru Iacov,
un legământ veșnic pentru Israel,
18zicând: „Îţi voi da ţara Canaanului
ca moștenire care v-a căzut la împărţeală.”
19Ei erau puţini la număr atunci,
foarte
puţini la număr, și străini în ţara aceea.
20Și mergeau de la un neam la altul
și de la o împărăţie la un alt popor,
21dar El n-a îngăduit nimănui să-i asuprească
și a pedepsit
20:3Exod 7:15-18
împăraţi din pricina lor,
22zicând: „Nu
vă atingeţi de unșii Mei,
și nu faceţi niciun rău prorocilor mei!”
23Cântaţi
Domnului, toţi locuitorii pământului!
Vestiţi din zi în zi mântuirea Lui;
24povestiţi printre neamuri slava Lui,
printre toate popoarele minunile Lui!
25Căci Domnul este mare și foarte vrednic de laudă,
El este de temut mai presus de toţi dumnezeii,
26căci toţi dumnezeii popoarelor sunt
idoli,
dar Domnul a făcut cerurile.
27Măreţia și strălucirea sunt înaintea Feţei Lui,
tăria și bucuria sunt în locașul Lui.
28Familii de popoare, daţi Domnului,
daţi Domnului slavă și cinste!
29Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui!
Aduceţi daruri și veniţi înaintea Lui,
închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte.
30Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!
Căci lumea este întărită și nu se clatină.
31Să se bucure cerurile și să se veselească pământul!
Să se spună printre neamuri că Domnul împărăţește!
32Să urle marea cu tot ce este în ea!
Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!
33Să chiuie copacii din pădure
înaintea Domnului! Căci El vine
să judece pământul.
34Lăudaţi
107:1
118:1
136:1
pe Domnul, căci este bun,
căci îndurarea Lui ţine în veac!
35Ziceţi
: „Mântuiește-ne, Dumnezeul mântuirii,
strânge-ne și scoate-ne din mijlocul neamurilor,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
și să ne punem slava în a Te lăuda!
36Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie!”
Și tot
poporul
a zis: „Amin” și lăuda pe Domnul! 37David a lăsat acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf și pe fraţii lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-și datoria zi de zi. 38A lăsat pe Obed-Edom și pe Hosa cu fraţii lor, în număr de șaizeci și opt, pe Obed-Edom, fiul lui Iedutun, și pe Hosa, ca ușieri. 39A pus pe preotul Ţadoc și pe preoţi, fraţii săi, înaintea
locașului Domnului, pe înălţimea
din Gabaon, 40ca să aducă necurmat Domnului arderi-de-tot, dimineaţa și seara
, pe altarul arderilor-de-tot și să împlinească tot ce este scris în Legea Domnului, poruncită lui Israel de Domnul. 41Cu ei erau Heman și Iedutun, și ceilalţi care fuseseră aleși și numiţi pe nume ca să laude pe Domnul, căci îndurarea
Lui ţine în veac. 42Cu ei erau Heman și Iedutun, care aveau trâmbiţe și ţimbale pentru cei ce sunau din ele și instrumente pentru cântări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau ușieri. 43Tot poporul
s-a dus fiecare la casa lui și David s-a întors să-și binecuvânteze casa.
David vrea să zidească Templul
171Pe când
locuia David în casa lui, a zis prorocului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, și chivotul legământului Domnului este într-un cort.” 2Natan a răspuns lui David: „Fă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.” 3În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: 4„Du-te și spune robului Meu David: Așa vorbește Domnul: ‘Nu tu Îmi vei zidi o casă de locuit. 5Căci Eu n-am locuit într-o casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi, ci am mers din cort în cort și din locaș în locaș. 6Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: «Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?»’ 7Acum să spui robului Meu David: Așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Te-am luat de la pășune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel, 8am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmașii tăi dinaintea ta și ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe pământ; 9am dat o locuinţă poporului Meu Israel și l-am sădit ca să fie statornic acolo și să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească așa cum îl nimiceau mai înainte 10și pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmașii tăi. Și îţi vestesc că Domnul îţi va zidi o casă. 11Când ţi se vor împlini zilele și când te vei duce la părinţii tăi, voi ridica sămânţa ta după tine, și anume pe unul din fiii tăi, și-i voi întări domnia. 12El Îmi va zidi o casă și-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie. 13Eu îi voi
fi Tată, și el Îmi va fi fiu; și nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta. 14Îl
voi așeza pentru totdeauna în Casa Mea, și în Împărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie.’”
Rugăciunea lui David
15Natan a spus lui David toate aceste cuvinte și toată vedenia aceasta. 16Și împăratul David
s-a dus și s-a înfăţișat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? 17Și atâta este puţin lucru înaintea Ta, Dumnezeule! Tu vorbești și de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Și binevoiești să-Ţi îndrepţi privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care ești înălţat, Doamne Dumnezeule! 18Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoști pe robul Tău. 19Doamne, din pricina robului Tău și după inima Ta ai făcut aceste lucruri mari și i le-ai descoperit. 20Doamne, nimeni nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. 21Este oare pe pământ un singur popor care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume și să săvârșești minuni și semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt? 22Tu ai pus pe poporul Tău Israel ca să fie poporul Tău pe vecie și Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. 23Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui să rămână în veac și fă după cuvântul Tău! 24Să rămână, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie și să se spună: ‘Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!’ Și casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta! 25Căci Tu Însuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta. 26Acum, Doamne, Tu ești adevăratul Dumnezeu și Tu ai vestit harul acesta robului Tău. 27Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veșnicie!”
