Despre căsătorie
71Cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, eu cred că este bine
ca omul să nu se atingă de femeie. 2Totuși, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. 3Bărbatul
să-și împlinească faţă de nevastă datoria de soţ și tot așa să facă și nevasta faţă de bărbat. 4Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta. 5Să
nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul și cu rugăciunea, apoi să vă împreunaţi iarăși, ca să
nu vă ispitească Satana din pricina nestăpânirii voastre. 6Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă; nu
fac din el o poruncă. 7Eu aș
vrea ca toţi oamenii să fie ca
mine, dar
fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul. 8Celor neînsuraţi și văduvelor, le spun că este bine
pentru ei să rămână ca mine. 9Dar, dacă
nu se pot înfrâna, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10Celor căsătoriţi, le poruncesc, nu
eu, ci Domnul, ca nevasta
să nu se despartă de bărbat. 11(Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Și nici bărbatul să nu-și lase nevasta.
Despărţirea între soţii credincioși și cei necredincioși
12Celorlalţi le zic eu, nu
Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă și ea voiește să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13Și dacă o femeie are un bărbat necredincios și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voștri ar
fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi. 15Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu este legat: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în
14:19Evr. 12:14
pace. 16Căci ce știi tu, nevastă, dacă îţi vei mântui
bărbatul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?
Fiecare la locul lui
17Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a așezat Domnul și în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta
este rânduiala pe care am așezat-o în toate Bisericile. 18Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur
. 19Tăierea împrejur
6:15
nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci
3:24
păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta, dar, dacă poţi să ajungi slobod, folosește-te. 22Căci robul chemat în Domnul este un
slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod care a fost chemat este un rob
al lui Hristos. 23Voi aţi fost cumpăraţi cu
un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor. 24Fiecare
, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.
Despre fetele fecioare
25Cât despre fecioare, n-am
o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care
am căpătat de la Domnul harul să fiu
vrednic de crezare. 26Iată dar ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este
bine pentru fiecare să rămână așa cum este. 27Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă. 28Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri pământești, și eu aș vrea să vi le cruţ. 29Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta
pentru ca cei ce au neveste să fie ca și cum n-ar avea; 30cei ce plâng, ca și cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpâni; 31cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar
folosi de ea, căci
4:141 Pet. 1:24
1:7Ioan 2:17
chipul lumii acesteia trece. 32Dar eu aș vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine
nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. 33Dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 34Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se
îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul, și cu duhul, iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. 35Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laţ, ci pentru ceea ce este frumos și ca să puteţi sluji Domnului fără piedici. 36Dacă crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește, să se mărite. 37Dar cine a luat o hotărâre tare și nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărât în inima lui să-și păstreze pe fiică-sa fecioară face bine. 38Astfel
, cine își mărită fata bine face, și cine n-o mărită mai bine face. 39O femeie
măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în
Domnul. 40Dar, după
părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne așa cum este. Și cred
că și eu am Duhul lui Dumnezeu.
Carnea rămasă de la jertfe
81În ce privește
lucrurile jertfite idolilor, știm că toţi avem cunoștinţă
.
Dar cunoștinţa
îngâmfă, pe când dragostea zidește. 2Dacă
crede cineva că știe ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască. 3Dar dacă iubește cineva pe Dumnezeu, este
cunoscut de Dumnezeu. 4Deci, cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, știm că în lume un idol
este tot una cu nimic și
6:4Is. 44:8Marcu 12:29Efes. 4:61 Tim. 2:5
că nu este decât un singur Dumnezeu. 5Căci chiar dacă ar fi așa-numiţii
„dumnezei”, fie în cer, fie pe pământ (cum și sunt în adevăr mulţi „dumnezei” și mulţi „domni”), 6totuși, pentru noi
, nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la
care vin toate lucrurile și pentru care trăim și noi, și un
singur Domn: Isus Hristos, prin
care sunt toate lucrurile și, prin El, și noi. 7Dar nu toţi au cunoștinţa aceasta. Ci unii, fiind obișnuiţi până acum cu idolul, mănâncă un lucru ca fiind jertfit unui idol; și cugetul lor, care este slab, este întinat
. 8Dar nu carnea
ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu: nu câștigăm nimic dacă mâncăm din ea și nu pierdem nimic dacă nu mâncăm. 9Luaţi seama
însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire
pentru cei slabi. 10Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoștinţă, că șezi la masă într-un templu de idoli, cugetul
lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor? 11Și astfel, el, care este slab, va pieri din
pricina acestei cunoștinţe a ta; el, fratele pentru care a murit Hristos! 12Dacă păcătuiţi astfel
împotriva fraţilor și le răniţi cugetul lor slab, păcătuiţi împotriva lui Hristos. 13De aceea, dacă
o mâncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.
Dreptul lucrătorului creștin
91Nu
13:2
26:72 Cor. 12:12Gal. 2:7,81 Tim. 2:72 Tim. 1:11
sunt eu slobod? Nu
18:9
22:14,18
23:11
sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu
sunteţi voi lucrul meu în Domnul? 2Dacă nu sunt apostol pentru alţii, sunt măcar pentru voi; căci voi sunteţi pecetea
12:12
apostoliei mele în Domnul. 3Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează. 4N-avem
dreptul să mâncăm și să bem? 5N-avem dreptul să ducem cu noi o soră, care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalţi apostoli și fraţii
Domnului, și Chifa?
6Ori numai eu și Barnaba n-avem
dreptul să nu lucrăm? 7Cine merge
6:122 Tim. 2:3
4:7
la război pe cheltuiala sa? Cine sădește
o vie și nu mănâncă din rodul ei? Cine paște
o turmă și nu mănâncă din laptele turmei? 8Lucrurile acestea le spun după felul oamenilor? Nu le spune și Legea? 9În adevăr, în Legea lui Moise este scris: „Să
nu legi gura boului care treieră grâul!” Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? 10Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel, căci cine
ară trebuie să are cu nădejde și cine treieră grâul trebuie să-l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. 11Dacă
am semănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice? 12Dacă se bucură alţii de acest drept asupra voastră, nu ni se cade cu mult mai mult nouă? Dar
12:131 Tes. 2:6
noi nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci răbdăm totul, ca
să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Hristos. 13Nu
7:6Num. 5:9,10
18:8-20Deut. 10:9
18:1
știţi că cei ce îndeplinesc slujbele sfinte sunt hrăniţi din lucrurile de la Templu și că cei ce slujesc altarului au parte de la altar? 14Tot așa, Domnul
a rânduit ca
cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie.
Pavel nu s-a folosit de dreptul lui
15Dar eu nu m-am
folosit de niciunul din aceste drepturi. Și nu vă scriu aceste lucruri ca să cer să se facă așa cu mine, căci aș vrea
mai bine să mor decât să-mi ia cineva pricina mea de laudă. 16Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie
s-o vestesc; și vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia! 17Dacă fac lucrul acesta de bunăvoie, am
o răsplată. Chiar dacă-l fac de silă, este o isprăvnicie care mi-a
fost încredinţată. 18Care este atunci răsplata mea? Este
să vestesc fără plată Evanghelia pe care o vestesc și să nu
mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. 19Căci, măcar că sunt slobod
faţă de toţi, m-am făcut robul tuturor
, ca
să câștig pe cei mai mulţi. 20Cu iudeii
18:18
21:23
m-am făcut ca un iudeu, ca să câștig pe iudei; cu cei ce sunt sub Lege m-am făcut ca și când aș fi fost sub Lege (măcar că nu sunt sub Lege), ca să câștig pe cei ce sunt sub Lege; 21cu cei ce
sunt fără Lege
m-am făcut ca și cum aș fi fost fără lege (măcar că nu sunt fără
o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca să câștig pe cei fără lege. 22Am fost slab cu cei
slabi, ca să câștig pe cei slabi. M-am făcut tuturor
totul, ca
, oricum, să mântuiesc pe unii din ei. 23Fac totul pentru Evanghelie, ca să am și eu parte de ea.
Felul de luptă al lui Pavel
24Nu știţi că cei ce aleargă în locul de alergare toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în așa
5:7Filip. 2:16
3:142 Tim. 4:7Evr. 12:1
fel ca să căpătaţi premiul! 25Toţi cei ce se luptă
4:7
la jocurile de obște se supun la tot felul de înfrânări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veșteji
5:4Apoc. 2:10
3:11
. 26Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș
ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt. 27Ci
mă port aspru cu trupul meu și-l ţin în stăpânire
, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat
.
