Dumnezeu Se arată a doua oară
91Când a isprăvit
Solomon de zidit Casa Domnului, casa
împăratului și tot
ce a găsit cu cale să facă, 2Domnul S-a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la
Gabaon. 3Și Domnul i-a zis: „Îţi
ascult rugăciunea și cererea pe care Mi-ai făcut-o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit-o ca
să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, și ochii
Mei și inima Mea vor fi acolo pe vecie. 4Și tu, dacă vei umbla
înaintea Mea cum
a umblat tatăl tău, David, cu inimă curată și cu neprihănire, făcând tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile și poruncile Mele, 5voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum
am spus tatălui tău, David, când am zis: ‘Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.’ 6Dar
, dacă vă veţi abate de la Mine voi și fiii voștri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele și legile Mele pe care vi le-am dat și dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei și să vă închinaţi înaintea lor, 7voi
25:21
nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat-o, voi lepăda de la Mine casa pe care am sfinţit-o Numelui
Meu, și Israel va ajunge de râs
și de pomină printre toate popoarele. 8Și oricât de înaltă este casa
aceasta, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit și va fluiera. Și va zice: ‘Pentru ce
a făcut Domnul așa ţării acesteia și casei acesteia?’ 9Și i se va răspunde: ‘Pentru că au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor și le-au slujit, de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.’”
Cetăţile zidite de Solomon
10După douăzeci
de ani, Solomon zidise cele două case: Casa Domnului și casa împăratului. 11Atunci, fiindcă Hiram
, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru și lemne de chiparos și aur cât a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii. 12Hiram a ieșit din Tir să vadă cetăţile pe care i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut 13și a zis: „Ce cetăţi mi-ai dat, frate?” Și le-a numit
Ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat până în ziua de azi. 14Hiram trimisese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur. 15Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă
pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului și a casei sale Milo
și a zidului Ierusalimului, Haţorului
, Meghidoului
și Ghezerului
. 16Faraon, împăratul Egiptului, venise și cucerise Ghezerul, îi dăduse foc și omorâse pe canaaniţii
care locuiau în cetate. Apoi, îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon. 17Și Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul
21:222 Cron. 8:5
de jos, 18Baalatul
și Tadmorul în pustia ţării, 19toate cetăţile slujindu-i ca magazii și fiind ale lui: cetăţile pentru
care, cetăţile pentru călărime și tot ce a găsit cu
cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban și în toată ţara peste care împărăţea. 20Iar
pe tot poporul care mai rămăsese din amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi și iebusiţi, nefăcând parte din copiii lui Israel, 21pe urmașii lor care mai rămăseseră
3:1
după ei în ţară și pe care
17:12
copiii lui Israel nu-i putuseră nimici cu desăvârșire, Solomon i-a luat
ca robi de corvoadă
11:3
, și așa au fost până în ziua de astăzi. 22Dar Solomon n-a întrebuinţat ca robi
de corvoadă pe copiii lui Israel, căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cârmuitorii carelor și călărimii lui. 23Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci
, însărcinaţi să privegheze pe lucrători. 24Fata
lui Faraon s-a suit din cetatea lui David în casa
ei, pe care i-o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo
. 25Solomon aducea
de trei ori pe an arderi-de-tot și jertfe de mulţumire pe altarul pe care-l zidise Domnului și ardea tămâie pe cel care era înaintea Domnului. Și a isprăvit astfel casa. 26Împăratul
Solomon a mai făcut și corăbii la Eţion-Gheber
, lângă Elot, pe ţărmurile Mării Roșii, în ţara Edomului. 27Și Hiram
a trimis cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înșiși slujitorii lui, marinari care cunoșteau marea. 28S-au dus la Ofir
și au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe care i-au adus împăratului Solomon.
Împărăteasa din Seba la Ierusalim
101Împărăteasa
din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce privește slava Domnului și a venit să-l încerce
prin întrebări grele. 2A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare și cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult și pietre scumpe. S-a dus la Solomon și i-a spus tot ce avea pe inimă. 3Solomon i-a răspuns la toate întrebările și n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi știut să i-l lămurească. 4Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise 5și bucatele de la masa lui și locuinţa slujitorilor lui și slujbele și hainele celor ce-i slujeau și paharnicii lui și arderile-de-tot
pe care le aducea în Casa Domnului. 6Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele și înţelepciunea ta! 7Dar nu credeam, până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Și iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune și propășire decât am auzit mergându-ţi faima. 8Ferice
de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta! 9Binecuvântat
să fie Domnul Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubește pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să
judeci și să faci dreptate.” 10Ea a dat împăratului
o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11Corăbiile
lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și foarte mult lemn de santal și pietre scumpe. 12Împăratul
a făcut cu lemnul mirositor
pălimare pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și harpe și alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor și nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut și i-a mai dat și pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors și s-a dus în ţara ei cu slujitorii ei.
Bogăţiile lui Solomon
14Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talanţi de aur, 15afară de ce scotea de la negustorii cei mari și din negoţul
cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei și de la dregătorii ţării. 16Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut și pentru fiecare din ele a întrebuinţat șase sute de sicli de aur 17și alte trei
sute de scuturi mici de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei mine de aur, și împăratul le-a pus în casa
numită Pădurea Libanului. 18Împăratul
a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l-a acoperit cu aur curat. 19Scaunul acesta de domnie avea șase trepte și partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei 20și pe cele șase trepte stăteau doisprezece lei de o parte și de alta. Așa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie. 21Toate paharele
împăratului Solomon erau de aur și toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere. 22Căci împăratul avea pe mare corăbii
din Tars cu ale lui Hiram; și corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducând aur și argint, fildeș, maimuţe și păuni. 23Împăratul Solomon a întrecut
pe toţi împăraţii pământului în bogăţii și înţelepciune. 24Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25Și fiecare își aducea darul lui: lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri – așa era în fiecare an. 26Solomon
a strâns
care și călărime; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde își ţinea carele și la Ierusalim, lângă împărat. 27Împăratul
a făcut ca argintul să fie tot așa de obișnuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii, tot așa de mulţi ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie. 28Solomon își aducea
9:28
caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărât: 29un car se aducea din Egipt cu șase sute de sicli de argint și un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea
, aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor și pentru împăraţii Siriei.
Femeile străine
111Împăratul
Solomon a iubit
multe femei străine, afară de fata lui Faraon: moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite, 2care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi
la ele și nici ele să nu intre la voi, căci v-ar întoarce negreșit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon târât de iubire. 3A avut de neveste șapte sute de crăiese împărătești și trei sute de ţiitoare, și nevestele i-au abătut inima. 4Când a îmbătrânit Solomon, nevestele
i-au plecat inima spre alţi dumnezei și inima
nu i-a fost în totul a Domnului Dumnezeului său, cum fusese inima
tatălui său David. 5Solomon s-a dus după Astarteea
, zeiţa sidonienilor, și după Milcom, urâciunea amoniţilor. 6Și Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului și n-a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său David. 7Atunci
, Solomon a zidit pe muntele
din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoș
, urâciunea Moabului, pentru Moloh, urâciunea fiilor lui Amon. 8Așa a făcut pentru toate nevestele lui străine, care aduceau tămâie și jertfe dumnezeilor lor. 9Domnul S-a mâniat pe Solomon pentru că își abătuse inima
de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase
de două ori. 10În privinţa aceasta îi spusese
să nu meargă după alţi dumnezei, dar Solomon n-a păzit poruncile Domnului. 11Și Domnul a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut așa și n-ai păzit legământul Meu și legile Mele pe care ţi le-am dat, voi rupe
împărăţia de la tine și o voi da slujitorului tău. 12Numai nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, pentru tatăl tău David. Ci din mâna fiului tău o voi rupe. 13Nu voi
rupe însă toată împărăţia; voi lăsa o seminţie
fiului tău, din pricina robului Meu David și din pricina Ierusalimului, pe
care l-am ales.”
Vrăjmășia lui Hadad și Rezon
14Domnul
a ridicat un vrăjmaș lui Solomon: pe Hadad, Edomitul, din neamul împărătesc al Edomului. 15Pe vremea când a bătut David Edomul
, Ioab, căpetenia oștirii, suindu-se să îngroape morţii, a ucis toată partea
bărbătească din Edom; 16a rămas acolo șase luni cu tot Israelul, până ce a nimicit toată partea bărbătească. 17Atunci, Hadad a fugit cu niște edomiţi, slujitori ai tatălui său, și s-a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci. 18Plecând din Madian, s-au dus la Paran, au luat cu ei niște oameni din Paran și au ajuns în Egipt, la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mâncare și i-a dat moșii. 19Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon până acolo încât Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20Sora Tahpenesei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înţărcat în casa lui Faraon; și Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21Când a auzit
Hadad, în Egipt, că David a adormit cu părinţii lui și că Ioab, căpetenia oștirii, murise, a zis lui Faraon: „Lasă-mă să mă duc în ţara mea.” 22Și Faraon i-a zis: „Ce-ţi lipsește la mine, de dorești să te duci în ţara ta?” El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.” 23Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaș lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer
11:23 Sau: Hadarezer., împăratul din Ţoba. 24El strânsese niște oameni la el și se făcuse capul cetei când
10:8,18
a măcelărit David oștile stăpânului său. S-au dus la Damasc și s-au așezat acolo și au domnit la Damasc. 25El a fost un vrăjmaș al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, în același timp când îi făcea rău Hadad și ura pe Israel. El a împărăţit peste Siria.
Prorocul Ahia vestește lui Ieroboam dezbinarea
26Și Ieroboam
, slujitorul lui Solomon, a ridicat mâna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, efratit din Ţereda, și avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua. 27Iată cu ce prilej a ridicat
el mâna împotriva împăratului. Solomon
zidea Milo și închidea spărturile cetăţii tatălui său, David. 28Ieroboam era tare și viteaz; și Solomon, văzând pe tânărul acesta la lucru, i-a dat privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. 29În vremea aceea, Ieroboam, ieșind din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de prorocul Ahia
din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amândoi singuri pe câmp. 30Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o
24:5
în douăsprezece bucăţi 31și a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci așa vorbește
Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon și-ţi voi da zece seminţii. 32Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David și din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israel. 33Și aceasta, pentru că
M-au părăsit și s-au închinat înaintea Astarteei, zeiţa sidonienilor, înaintea lui Chemoș, dumnezeul Moabului, și înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, și pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea și să păzească legile și poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. 34Nu voi lua din mâna lui toată împărăţia, căci îl voi ţine domn în tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales și care a păzit poruncile și legile Mele. 35Dar
voi lua împărăţia din mâna fiului său și-ţi voi da zece seminţii din ea; 36voi lăsa o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David
să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu. 37Pe tine te voi lua și vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel. 38Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele și dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile și poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi
cu tine, îţi voi
zidi o casă trainică, așa cum am zidit lui David, și-ţi voi da ţie pe Israel. 39Voi smeri prin aceasta sămânţa lui David, dar nu pentru totdeauna.’” 40Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Și Ieroboam s-a sculat și a fugit în Egipt, la Șișac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.
Moartea lui Solomon
41Celelalte
fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el și înţelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon? 42Solomon a domnit patruzeci de ani
la Ierusalim peste tot Israelul. 43Apoi Solomon a adormit
cu părinţii lui și a fost îngropat în cetatea tatălui său David. În locul lui a domnit fiul său Roboam
.
