ÎMPĂRAŢII LUI IUDA
ȘI ÎMPĂRAŢII LUI ISRAEL, DE LA DEZBINAREA ÎMPĂRĂŢIEI PÂNĂ LA IOSAFAT, ÎMPĂRATUL LUI IUDA, ȘI AHAB, ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL
CAPITOLELE 12—22
(2 Cronici 10—20. Osea 4:15,17; 6:10,11.)
Dezbinarea împărăţiei
121Roboam
s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. 2Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam
, fiul lui Nebat, era tot în Egipt
, unde fugise de împăratul Solomon, și în Egipt locuia. 3Au trimis să-l cheme. Atunci, Ieroboam și toată adunarea lui Israel au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4„Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul
; acum, tu ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Și îţi vom sluji.” 5El le-a zis: „Duceţi-vă și întoarceţi-vă la mine peste trei zile.” Și poporul a plecat. 6Împăratul Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care fuseseră pe lângă tatăl său, Solomon, în timpul vieţii lui și a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?” 7Și iată ce i-au zis ei: „Dacă
vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer și dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.” 8Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii și s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el și care erau împrejurul lui. 9El a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbește așa: ‘Ușurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău’?” 10Și iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Să spui așa poporului acestuia care ţi-a vorbit astfel: ‘Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, tu ușurează-ni-l!’ Să le vorbești așa: ‘Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu. 11Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face și mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.’” 12Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!” 13Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii 14și le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face și mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.” 15Astfel, împăratul n-a ascultat pe popor, căci lucrul acesta a fost cârmuit
de Domnul în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese
Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce
parte avem noi cu David? Noi n-avem moștenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!” Și Israel s-a dus în corturile lui. 17Copiii lui Israel
care locuiau în cetăţile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18Atunci, împăratul Roboam a trimis
la ei pe Adoram, care era mai-mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul și a murit. Și împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19Astfel s-a dezlipit
Israel de casa lui David până în ziua de azi. 20Tot Israelul, auzind că Ieroboam s-a întors, a trimis să-l cheme în adunare și l-a făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura
care a mers după casa lui David. 21Roboam
, ajungând la Ierusalim, a strâns toată casa lui Iuda și seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleși, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel și s-o aducă înapoi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. 22Dar Cuvântul
lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Șemaia, omul lui Dumnezeu: 23„Vorbește lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, și întregii case a lui Iuda și a lui Beniamin și celuilalt popor și spune-le: 24‘Așa vorbește Domnul: «Nu vă suiţi și nu faceţi război împotriva fraţilor voștri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine
s-a întâmplat lucrul acesta.»’” Ei au ascultat de Cuvântul Domnului și s-au întors acasă, după Cuvântul Domnului.
Cei doi viţei de aur
25Ieroboam a zidit Sihemul
pe muntele lui Efraim și a locuit acolo; apoi a ieșit de acolo și a zidit
Penuel. 26Ieroboam a zis în inima sa: „Împărăţia s-ar putea acum să se întoarcă la casa lui David. 27Dacă poporul acesta se va
sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, și mă vor omorî și se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.” 28După ce s-a sfătuit, împăratul a făcut
17:16
doi viţei de aur și a zis poporului: „Destul te-ai suit la Ierusalim, Israele! Iată
Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului.” 29A așezat unul din acești viţei la Betel
, iar pe celălalt l-a pus în Dan. 30Și fapta aceasta a fost un prilej
de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei până la
Dan. 31Ieroboam a făcut o casă
de înălţimi și a pus
preoţi luaţi din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi. 32A rânduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea
care se prăznuia în Iuda, și a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe care-i făcuse el. A pus
în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el. 33Și a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese
după bunul lui plac. A hotărât-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel și s-a suit la altar să ardă tămâie
.
Un om al lui Dumnezeu vorbește împotriva altarului
131Dar iată că un om al lui Dumnezeu a venit
din Iuda la Betel, trimis de cuvântul Domnului, tocmai pe când stătea
Ieroboam la altar să ardă tămâie. 2El a strigat împotriva altarului, după cuvântul Domnului, și a zis: „Altarule! Altarule! Așa vorbește Domnul: ‘Iată că se va naște un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia
; el va înjunghia pe tine pe preoţii înălţimilor care ard tămâie pe tine, și pe tine se vor arde oseminte omenești!’” 3Și în aceeași zi a dat un
semn zicând: „Acesta este semnul care arată că Domnul a vorbit: Altarul se va despica și cenușa de pe el se va vărsa.” 4Când a auzit împăratul cuvântul pe care-l strigase omul lui Dumnezeu împotriva altarului din Betel, a întins mâna de pe altar, zicând: „Prindeţi-l!” Și mâna pe care o întinsese Ieroboam împotriva lui s-a uscat și n-a putut s-o întoarcă înapoi. 5Altarul s-a despicat și cenușa de pe el s-a vărsat, după semnul pe care-l dăduse omul lui Dumnezeu, potrivit cu cuvântul Domnului. 6Atunci, împăratul a luat cuvântul și a zis omului lui Dumnezeu: „Roagă-te
9:28
10:17Num. 21:7Fapte 8:24Iac. 5:16
Domnului Dumnezeului tău și cere-I să-mi pot trage mâna înapoi.” Omul lui Dumnezeu s-a rugat Domnului și împăratul a putut să-și tragă înapoi mâna, care s-a făcut sănătoasă ca mai înainte. 7Împăratul a zis omului lui Dumnezeu: „Intră cu mine în casă, să iei ceva de mâncare, și-ţi voi da
un dar.” 8Omul lui Dumnezeu a zis împăratului: „Jumătate
24:13
din casa ta să-mi dai, și n-aș intra cu tine. Nu voi mânca pâine și nu voi bea apă în locul acesta, 9căci iată ce poruncă mi-a fost dată prin cuvântul Domnului: ‘Să
nu mănânci pâine, nici să nu bei apă și nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce.’” 10El a plecat pe un alt drum și nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.
Omul lui Dumnezeu, omorât de un leu
11În Betel locuia un proroc bătrân. Fiii săi au venit și i-au istorisit toate lucrurile pe care le făcuse omul lui Dumnezeu la Betel în ziua aceea, precum și cuvintele pe care le spusese împăratului. După ce au istorisit tatălui lor toate, 12el le-a zis: „Pe ce drum a plecat?” Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui Dumnezeu care venise din Iuda. 13Și a zis fiilor săi: „Puneţi-mi șaua pe măgar.” I-au pus șaua pe măgar și a încălecat pe el. 14S-a dus după omul lui Dumnezeu și l-a găsit stând sub un stejar. Și i-a zis: „Tu ești omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?” El a răspuns: „Eu sunt.” 15Atunci, el i-a zis: „Vino cu mine acasă și să iei ceva să mănânci.” 16Dar el a răspuns: „Nu pot
nici să mă întorc cu tine, nici să intru la tine. Nu voi mânca pâine și nici nu voi bea apă cu tine în locul acesta, 17căci mi s-a spus prin cuvântul
Domnului: ‘Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo și nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce.’” 18Și el i-a zis: „Și eu sunt proroc ca tine; și un înger mi-a vorbit din partea Domnului și mi-a zis: ‘Adu-l acasă cu tine ca să mănânce pâine și să bea apă.’” Îl minţea. 19Omul lui Dumnezeu s-a întors cu el și a mâncat pâine și a băut apă în casa lui. 20Pe când stăteau ei la masă, cuvântul Domnului a vorbit prorocului care-l adusese înapoi. 21Și el a strigat omului lui Dumnezeu care venise din Iuda: „Așa vorbește Domnul: ‘Pentru că n-ai ascultat porunca Domnului și n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul Dumnezeul tău, 22pentru că te-ai întors și ai mâncat pâine și ai băut apă în locul despre care
îţi spusese: «Să nu mănânci pâine și să nu bei apă acolo», trupul tău mort nu va intra în mormântul părinţilor tăi.’” 23Și, după ce a mâncat pâine și a băut apă prorocul pe care-l întorsese, i-a pus șaua pe măgar. 24Omul lui Dumnezeu a plecat și a fost întâlnit pe drum de un leu
care l-a omorât. Trupul lui mort era întins pe drum; măgarul a rămas lângă el și leul stătea și el lângă trup. 25Și niște oameni care treceau pe acolo au văzut trupul întins în drum și leul stând lângă trup și au spus lucrul acesta la venirea lor în cetatea în care locuia prorocul cel bătrân. 26Când a auzit lucrul acesta, prorocul care întorsese de pe drum pe omul lui Dumnezeu a zis: „Este omul lui Dumnezeu care n-a ascultat de porunca Domnului, și Domnul l-a dat în ghearele leului, care l-a sfâșiat și l-a omorât după cuvântul pe care i-l spusese Domnul.” 27Apoi, îndreptându-se către fiii săi, a zis: „Puneţi-mi șaua pe măgar.” Au pus șaua pe măgar 28și el a plecat. A găsit trupul întins în drum și măgarul și leul stând lângă trup. Leul nu mâncase trupul și nu sfâșiase pe măgar. 29Prorocul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe măgar și l-a adus înapoi; și bătrânul proroc s-a întors în cetate să-l jelească și să-l îngroape. 30I-a pus trupul în mormânt și l-a jelit zicând: „Vai
, frate!” 31După ce l-a îngropat, a zis fiilor săi: „Când voi muri, să mă îngropaţi în mormântul în care este îngropat omul lui Dumnezeu; să-mi puneţi oasele
lângă oasele lui. 32Căci se
va împlini cuvântul pe care l-a strigat el din partea Domnului împotriva altarului din Betel și împotriva tuturor capiștilor de înălţimi din cetăţile
Samariei.”
Neascultarea lui Ieroboam
33După întâmplarea
aceasta, Ieroboam nu s-a abătut de pe calea lui cea rea. A pus iarăși preoţi pentru înălţimi, luaţi din tot poporul – pe oricine dorea, îl sfinţea preot al înălţimilor. 34Și fapta aceasta a fost
un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam și pentru aceasta a fost nimicită
ea și ștearsă de pe faţa pământului.
Nevasta lui Ieroboam la prorocul Ahia
141În vremea aceea, s-a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam. 2Și Ieroboam a zis nevestei sale: „Scoală-te, te rog, și schimbă-ţi hainele, ca să nu se știe că ești nevasta lui Ieroboam, și du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, prorocul; el mi-a spus că voi
fi împăratul poporului acestuia. 3Ia
cu tine zece pâini, turte și un vas cu miere și intră la el: el îţi va spune ce va fi cu copilul.” 4Nevasta lui Ieroboam a făcut așa; s-a sculat, s-a dus
la Silo și a intrat în casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrâneţe. 5Domnul spusese lui Ahia: „Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentru că este bolnav. Să vorbești așa și așa. Ea, când va veni, se va da drept alta.” 6Când a auzit Ahia vuietul pașilor ei, în clipa când intra pe ușă, a zis: „Intră, nevasta lui Ieroboam. Pentru ce vrei să te dai drept alta? Sunt însărcinat să-ţi vestesc lucruri aspre. 7Du-te și spune lui Ieroboam: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: «Te-am
ridicat din mijlocul poporului, te-am pus căpetenie peste poporul Meu Israel, 8am
rupt împărăţia de la casa lui David și ţi-am dat-o ţie, și n-ai fost ca robul Meu David, care
a păzit poruncile Mele și a umblat după Mine din toată inima lui, nefăcând decât ce este drept înaintea Mea. 9Tu ai făcut
mai rău decât toţi cei ce au fost înaintea ta: te-ai dus să-ţi faci alţi dumnezei și chipuri turnate, ca să Mă mânii, și M-ai lepădat
înapoia ta! 10De aceea, voi trimite nenorocirea
peste casa lui Ieroboam, voi nimici
pe oricine este al lui Ieroboam, fie rob
, fie slobod în Israel, și voi mătura casa lui Ieroboam cum se mătură murdăriile, până va pieri. 11Cel
ce va muri în cetate din casa lui Ieroboam va fi mâncat de câini și cel ce va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului.»’ Căci Domnul a vorbit. 12Tu scoală-te și du-te acasă. Și, cum îţi vor păși
picioarele în cetate, copilul va muri. 13Tot Israelul îl va plânge și-l va îngropa, căci el este singurul din casa lui Ieroboam care va fi pus într-un mormânt, pentru că este singurul
19:3
din casa lui Ieroboam în care s-a găsit ceva bun înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel. 14Domnul va pune peste Israel un împărat
care va nimici casa lui Ieroboam în ziua aceea. Și nu se întâmplă oare chiar acum lucrul acesta? 15Domnul va lovi pe Israel, și Israel va fi ca trestia clătinată în ape; va smulge
pe Israel din această ţară bună
pe care o dăduse părinţilor lor și-i va împrăștia dincolo
de râu, pentru că
și-au făcut idoli, mâniind pe Domnul. 16Va părăsi pe Israel, din pricina păcatelor
pe care le-a făcut Ieroboam și în care a târât și pe Israel.” 17Nevasta lui Ieroboam s-a sculat și a plecat. A ajuns la Tirţa
și, cum
a atins pragul casei, copilul a murit. 18L-au îngropat, și tot Israelul l-a plâns, după cuvântul
Domnului pe care-l spusese prin robul Său Ahia, prorocul.
Moartea lui Ieroboam
19Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a făcut
război și cum a domnit, sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel. 20Ieroboam a împărăţit douăzeci și doi de ani, apoi a adormit cu părinţii săi. Și în locul lui a împărăţit fiul său Nadab.
Domnia lui Roboam
21Roboam, fiul lui Solomon, a împărăţit peste Iuda. Avea patruzeci
și unu de ani când s-a făcut împărat și a împărăţit șaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea
pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Și pună Numele în ea. Mama sa se chema
Naama, Amonita. 22Iuda
a făcut ce este rău înaintea Domnului și, prin păcatele pe care le-au săvârșit, I-au stârnit
gelozia mai mult decât părinţii lor. 23Și-au zidit și ei înălţimi
cu stâlpi închinaţi idolilor și astartee
pe orice deal înalt și sub
orice copac verde. 24Au fost chiar și sodomiţi
în ţară. Au făcut de toate urâciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 25În al cincilea an
al domniei lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. 26A luat vistieriile
Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat toate scuturile de aur pe care le făcuse
Solomon. 27Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului. 28Ori de câte ori se ducea împăratul la Casa Domnului, alergătorii le purtau, apoi le aduceau iarăși în odaia alergătorilor. 29Celelalte
fapte ale lui Roboam și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 30Totdeauna a fost război
între Roboam și Ieroboam. 31Roboam
a adormit cu părinţii lui și a fost îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David. Mama sa se numea
Naama, Amonita. Și în locul lui a împărăţit fiul său Abiam
.
