Cântarea Anei
21Ana s-a rugat
și a zis:
„Mi se bucură inima
în Domnul,
Puterea mea
112:9
a fost înălţată de Domnul;
Mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei,
Căci mă bucur
13:5
20:5
35:9
de ajutorul Tău.
2Nimeni
32:4Ps. 86:8
89:6,8
nu este sfânt ca Domnul;
Nu este alt
Dumnezeu decât Tine;
Nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru.
3Nu mai vorbiţi cu atâta îngâmfare,
Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie
,
Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul,
Și toate faptele sunt cântărite de El.
4Arcul
76:3
celor puternici s-a sfărâmat,
Și cei slabi sunt încinși cu putere.
5Cei ce
erau sătui se închiriază pentru pâine,
Și cei ce erau flămânzi se odihnesc;
Chiar cea
stearpă naște de șapte ori,
Și cea care
avea mulţi copii stă lâncezită.
6Domnul omoară
și înviază,
El coboară în Locuinţa morţilor și El scoate de acolo.
7Domnul sărăcește
și El îmbogăţește,
El smerește
și El înalţă,
8El ridică
din pulbere pe cel sărac,
Ridică din gunoi pe cel lipsit,
Ca să-i pună
să șadă alături cu cei mari.
Și le dă de moștenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă,
Căci ai Domnului sunt stâlpii
102:25
104:5Evr. 1:3
pământului
Și pe ei a așezat El lumea.
9El va păzi pașii
121:3
preaiubiţilor Lui,
Dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric,
Căci omul nu va birui prin putere.
10Vrăjmașii Domnului vor tremura
,
Din înălţimea
cerului, El Își va arunca tunetul asupra lor;
Domnul
98:9
va judeca marginile pământului.
El va da Împăratului Său putere
Și El va înălţa tăria
Unsului Lui.”
11Elcana s-a dus acasă, la Rama, și copilul a rămas în slujba
Domnului, înaintea preotului Eli.
Răutatea fiilor lui Eli
12Fiii lui Eli erau niște oameni răi
. Nu
cunoșteau pe Domnul. 13Și iată care era felul de purtare al acestor preoţi faţă de popor. Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea. Ţinând în mână o furculiţă cu trei coarne, 14o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, și tot ce apuca cu furculiţa lua preotul pentru el. Așa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo. 15Chiar înainte de a arde
grăsimea, venea sluga preotului și zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.” 16Și dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ţi va plăcea”, sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila.” 17Tinerii aceștia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte
mare păcat, pentru că nesocoteau
darurile Domnului.
Samuel, în slujba Domnului
18Samuel
făcea slujba înaintea Domnului și copilul acesta era îmbrăcat
cu un efod de in. 19Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică și i-o aducea când se suia
cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20Eli a binecuvântat
pe Elcana și pe nevastă-sa și a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat
ea Domnului!” Și s-au întors acasă. 21Când a cercetat
Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea
2:40
înaintea Domnului.
Eli își mustră copiii
22Eli era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile
care slujeau afară, la ușa cortului întâlnirii. 23El le-a zis: „Pentru ce faceţi astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască. 25Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuiește împotriva
Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul
voia să-i omoare. 26Tânărul Samuel creștea mereu
și era plăcut
Domnului și oamenilor.
Vestirea pedepsei împotriva casei lui Eli
27Un om
al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Nu M-am descoperit
Eu casei tatălui tău când erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28Eu l-am ales
18:1,7
dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea și am dat
6:16
7:7,8,34,35
10:14,15Num. 5:9,10
18:8-19
casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc și aduse de copiii lui Israel. 29Pentru ce călcaţi
voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locașul
Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrășaţi din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?’ 30De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Spusesem
că și casa ta și casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea. Și acum, zice Domnul, departe
de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti
91:14
pe cine Mă cinstește, dar cei ce Mă dispreţuiesc
vor fi dispreţuiţi. 31Iată că vine vremea
22:18
când voi tăia braţul tău și braţul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32Vei vedea un potrivnic al tău în locașul Meu, în timp ce Israel va fi copleșit de bunătăţi de Domnul și nu va mai fi niciodată niciun bătrân
în casa ta. 33Voi lăsa să rămână la altarul Meu numai unul dintr-ai tăi, ca să ţi se topească ochii de durere și să ţi se întristeze sufletul, dar toţi ceilalţi din casa ta vor muri în floarea vârstei. 34Și iată semnul
celor ce se vor întâmpla celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: amândoi vor muri
într-o zi. 35Eu
Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi
o casă stătătoare și va umbla totdeauna înaintea Unsului
18:50
Meu. 36Și
oricine va mai rămâne din casa ta va veni să se arunce cu faţa la pământ înaintea lui pentru un ban de argint și pentru o bucată de pâine și va zice: «Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoţiei, ca să am o bucată de pâine să mănânc.»’”
Domnul Se descoperă
31Tânărul
Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul
Domnului era rar în vremea aceea și vedeniile nu erau dese. 2Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi
48:104:15
și nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui, 3iar candela
lui Dumnezeu nu se stinsese încă și Samuel era culcat în Templul
Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu. 4Atunci, Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: „Iată-mă!” 5Și a alergat la Eli și a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a răspuns: „Nu te-am chemat; întoarce-te și te culcă.” Și s-a dus și s-a culcat. 6Domnul a chemat din nou pe Samuel. Și Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli și a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a răspuns: „Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te și te culcă.” 7Samuel nu cunoștea
încă pe Domnul și Cuvântul Domnului nu-i fusese încă descoperit. 8Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Și Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli și a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil 9și a zis lui Samuel: „Du-te de te culcă și, dacă vei mai fi chemat, să spui: ‘Vorbește, Doamne, căci robul Tău ascultă.’” Și Samuel s-a dus să se culce la locul lui. 10Domnul a venit, S-a înfăţișat și l-a chemat ca și în celelalte dăţi: „Samuele, Samuele!” Și Samuel a răspuns: „Vorbește, căci robul Tău ascultă.” 11Atunci, Domnul a zis lui Samuel: „Iată că voi face în Israel un lucru care va asurzi
urechile oricui îl va auzi. 12În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot
ce am rostit împotriva casei lui; voi începe și voi isprăvi. 13I-am
spus că vreau să pedepsesc
18:30
casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoștinţă și prin care fiii lui
s-au făcut vrednici de lepădat, fără
ca el să-i fi oprit. 14De aceea, jur casei lui Eli că niciodată fărădelegea casei lui Eli nu
va fi ispășită, nici prin jertfe, nici prin daruri de mâncare.” 15Samuel a rămas culcat până dimineaţa, apoi a deschis ușile Casei Domnului. Samuel s-a temut să istorisească lui Eli vedenia aceea. 16Dar Eli a chemat pe Samuel și a zis: „Samuele, fiule!” El a răspuns: „Iată-mă!” 17Și Eli a zis: „Care este cuvântul pe care ţi l-a vorbit Domnul? Nu-mi ascunde nimic. Dumnezeu să Se poarte
cu tine cu toată asprimea dacă-mi ascunzi ceva din tot ce ţi-a spus!” 18Samuel i-a istorisit tot, fără să-i ascundă nimic. Și Eli a zis: „Domnul
2:10Ps. 39:9Is. 39:8
este Acesta, să facă ce va crede!” 19Samuel creștea
, Domnul
era cu el și n-a lăsat să cadă la pământ niciunul
din cuvintele sale. 20Tot Israelul, de la Dan
până la Beer-Șeba, a cunoscut că Domnul pusese pe Samuel proroc al Domnului. 21Domnul nu înceta să Se arate în Silo, căci Domnul Se descoperea lui Samuel, în Silo, prin Cuvântul
Domnului.
Israel, bătut de filisteni
41Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoștinţa întregului Israel. Israel a ieșit înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor. Au tăbărât lângă Eben-Ezer
, și filistenii tăbărâseră la Afec. 2Filistenii s-au așezat în linie de bătaie împotriva lui Israel și lupta a început. Israel a fost bătut de filisteni, care au omorât pe câmpul de bătaie aproape patru mii de oameni. 3Poporul s-a întors în tabără și bătrânii lui Israel au zis: „Pentru ce ne-a lăsat Domnul să fim bătuţi astăzi de filisteni? Haidem să luăm de la Silo chivotul legământului Domnului, ca să vină în mijlocul nostru și să ne izbăvească din mâna vrăjmașilor noștri.” 4Poporul a trimis la Silo, de unde au adus chivotul legământului Domnului oștirilor, care
99:1
șade între heruvimi
. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legământului lui Dumnezeu. 5Când a intrat chivotul legământului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie de s-a cutremurat pământul. 6Răsunetul acestor strigăte a fost auzit de filisteni și au zis: „Ce înseamnă strigătele acestea care răsună în tabăra evreilor?” Și au auzit că sosise chivotul Domnului în tabără. 7Filistenii s-au temut, pentru că au crezut că Dumnezeu venise în tabără. „Vai de noi, au zis ei, căci n-a fost așa ceva până acum! 8Vai de noi! Cine ne va izbăvi din mâna acestor dumnezei puternici? Dumnezeii aceștia au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii în pustie. 9Întăriţi-vă
și fiţi oameni, filistenilor, ca nu cumva să fiţi robi evreilor, cum v-au fost ei robi
vouă: fiţi oameni și luptaţi!” 10Filistenii au început lupta, și Israel a fost bătut
. Fiecare a fugit în cortul lui. Înfrângerea a fost foarte mare, și din Israel au căzut treizeci de mii de oameni pedeștri. 11Chivotul
lui Dumnezeu a fost luat, și cei doi
fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit. 12Un om din Beniamin a alergat din tabăra de bătaie și a venit la Silo
în aceeași zi, cu hainele sfâșiate și cu capul acoperit
15:32Neem. 9:1Iov 2:12
cu ţărână. 13Când a ajuns, Eli aștepta stând pe un scaun
lângă drum, căci inima îi era neliniștită pentru chivotul lui Dumnezeu. La intrarea lui în cetate, omul acesta a dat de veste, și toată cetatea a strigat. 14Eli, auzind aceste strigăte, a zis: „Ce înseamnă zarva aceasta?” Și îndată omul a venit și a adus lui Eli vestea aceasta. 15Și Eli era în vârstă de nouăzeci și opt de ani, avea ochii
întunecaţi și nu mai putea să vadă. 16Omul a zis lui Eli: „Vin de pe câmpul de bătaie și din câmpul de bătaie am fugit astăzi.” Eli a zis: „Ce s-a întâmplat
, fiule?” 17Cel ce aducea vestea aceasta, ca răspuns, a zis: „Israel a fugit dinaintea filistenilor și poporul a suferit o mare înfrângere, și chiar cei doi fii ai tăi, Hofni și Fineas, au murit și chivotul Domnului a fost luat.” 18Abia a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, și Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă; și-a rupt ceafa și a murit, căci era om bătrân și greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. 19Noră-sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată și stătea să nască. Când a auzit vestea despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei și despre moartea bărbatului ei, s-a încovoiat și a născut, căci au apucat-o durerile nașterii. 20Când trăgea să moară, femeile
care erau lângă ea i-au zis: „Nu te teme, căci ai născut un fiu!” Dar ea n-a răspuns și n-a luat seama la ce i se spunea. 21A pus copilului numele I-Cabod
(Nu mai e slavă), zicând: „S-a dus slava
78:61
din Israel!” Spunea lucrul acesta din pricina luării chivotului lui Dumnezeu și din pricina socrului și bărbatului ei. 22Ea a zis: „S-a dus slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat.”
