Chivotul la Chiriat-Iearim
71Locuitorii din Chiriat-Iearim
au venit și au suit chivotul Domnului; l-au dus în casa lui Abinadab
, pe deal, și au sfinţit pe fiul său Eleazar ca să păzească chivotul Domnului. 2Trecuse destulă vreme din ziua când fusese pus chivotul în Chiriat-Iearim. Trecuseră douăzeci de ani. Atunci, toată casa lui Israel a plâns după Domnul. 3Samuel a zis întregii case a lui Israel: „Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi
la Domnul, scoateţi
din mijlocul vostru dumnezeii străini și astarteele
, îndreptaţi-vă inima
spre Domnul și slujiţi-I numai
10:20
13:4Mat. 4:10Luca 4:8
Lui, și El vă va izbăvi din mâna filistenilor.” 4Și copiii lui Israel au scos din mijlocul lor baalii
și astarteele și au slujit numai Domnului. 5Samuel a zis: „Strângeţi
pe tot Israelul la Miţpa, și eu mă voi ruga Domnului pentru voi.” 6Și s-au strâns la Miţpa. Au scos
apă și au vărsat-o înaintea Domnului și au postit
în ziua aceea, zicând: „Am păcătuit
împotriva Domnului!” Samuel judeca pe copiii lui Israel la Miţpa.
Israel se căiește
7Filistenii au aflat că fiii lui Israel se adunaseră la Miţpa, și domnitorii filistenilor s-au suit împotriva lui Israel. La vestea aceasta, copiii lui Israel s-au temut de filisteni 8și au zis lui Samuel: „Nu înceta
să strigi pentru noi către Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne scape din mâna filistenilor.” 9Samuel a luat un miel sugar și l-a adus întreg ca ardere-de-tot Domnului. A strigat
către Domnul pentru Israel, și Domnul l-a ascultat. 10Pe când aducea Samuel arderea-de-tot, filistenii s-au apropiat ca să bată pe Israel. Domnul a tunat
5:202 Sam. 22:14,15
în ziua aceea cu mare vuiet împotriva filistenilor și i-a pus pe fugă. Au fost bătuţi dinaintea lui Israel. 11Bărbaţii lui Israel au ieșit din Miţpa, au urmărit pe filisteni și i-au bătut până sub Bet-Car. 12Samuel a luat
31:45
34:14Ios. 4:9
24:26
o piatră pe care a pus-o între Miţpa și Șen și i-a pus numele Eben-Ezer (Piatră de ajutor), zicând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.” 13Astfel
au fost smeriţi filistenii și n-au mai
venit pe ţinutul lui Israel. Mâna Domnului a fost împotriva filistenilor în tot timpul vieţii lui Samuel. 14Cetăţile pe care le luaseră filistenii de la Israel s-au întors la Israel, de la Ecron până la Gat, cu ţinutul lor; Israel le-a smuls din mâna filistenilor. Și a fost pace între Israel și amoriţi.
Samuel judecător
15Samuel a fost judecător
în Israel în tot timpul vieţii lui. 16El se ducea în fiecare an de făcea înconjurul Betelului, Ghilgalului și Miţpei și judeca pe Israel în toate locurile acestea. 17Apoi se întorcea
la Rama, unde era casa lui, și acolo judeca pe Israel. Și a zidit
acolo un altar Domnului.
Israeliţii cer un împărat
81Când a îmbătrânit, Samuel a pus
pe fiii săi
12:14
5:10
judecători peste Israel. 2Fiul său întâi născut se numea Ioel și al doilea, Abia; ei erau judecători la Beer-Șeba. 3Fiii lui Samuel n-au
călcat pe urmele lui, ci se dădeau
6:10
la lăcomie, luau mită
și călcau dreptatea. 4Toţi bătrânii lui Israel s-au strâns și au venit la Samuel, la Rama. 5Ei au zis: „Iată că tu ești bătrân și copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune
un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.” 6Samuel n-a văzut cu plăcere faptul că ziceau: „Dă-ne un împărat ca să ne judece.” Și Samuel s-a rugat Domnului. 7Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune, căci nu pe
tine te leapădă, ci pe
Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei. 8Ei se poartă cu tine cum s-au purtat totdeauna, de când i-am scos din Egipt până în ziua de astăzi; M-au părăsit și au slujit altor dumnezei. 9Ascultă-le glasul deci, dar înștiinţează-i și fă-le
cunoscut dreptul împăratului care va domni peste ei.” 10Samuel a spus toate cuvintele Domnului poporului care-i cerea un împărat. 11El a zis: „Iată
care va fi dreptul împăratului care va domni peste voi. El
va lua pe fiii voștri, îi va pune la carele sale și între călăreţii lui, ca să alerge înaintea carului lui; 12îi va pune căpetenii peste o mie și căpetenii peste cincizeci și-i va întrebuinţa la aratul pământurilor lui, la seceratul bucatelor lui, la facerea armelor lui de război și a uneltelor carelor lui. 13Va lua pe fetele voastre să-i facă miresme, de mâncare și pâine. 14Va lua cea mai bună parte din câmpiile
voastre, din viile voastre și din măslinii voștri și o va da slujitorilor lui. 15Va lua zeciuială din rodul seminţelor și viilor voastre și o va da famenilor și slujitorilor lui. 16Va lua pe robii și roabele voastre, cei mai buni boi și măgari ai voștri și-i va întrebuinţa la lucrările lui. 17Va lua zeciuială din oile voastre și voi înșivă veţi fi slugile lui. 18Și atunci veţi striga împotriva împăratului vostru pe care-l veţi alege, dar Domnul
nu vă va asculta.” 19Poporul n-a
vrut să asculte glasul lui Samuel. „Nu, au zis ei, ci să fie un împărat peste noi, 20ca să fim și noi ca
toate neamurile; împăratul nostru ne va judeca, va merge în fruntea noastră și ne va cârmui în războaiele noastre.” 21Samuel, după ce a auzit toate cuvintele poporului, le-a spus în auzul Domnului. 22Și Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă-le
glasul și pune un împărat peste ei.” Și Samuel a zis bărbaţilor lui Israel: „Duceţi-vă fiecare în cetatea lui.”
Saul la Samuel
91Era un om din Beniamin, numit Chis
, fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un om tare și voinic. 2El avea un fiu cu numele Saul, tânăr și frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Și-i întrecea pe toţi în înălţime de la umăr
în sus. 3Măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit, și Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te și du-te de caută măgăriţele.” 4Saul a trecut prin muntele lui Efraim și a străbătut ţara Șalișa
fără să le găsească; au trecut prin ţara Șaalim, și nu erau acolo; au străbătut ţara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5Ajunseseră în ţara Ţuf, când Saul a zis slugii care îl însoţea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsând măgăriţele, să fie îngrijorat de noi.” 6Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om
al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune
el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm.” 7Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce să
13:171 Împ. 14:32 Împ. 4:42
8:8
aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci și n-avem niciun dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?” 8Sluga a luat din nou cuvântul și a zis lui Saul: „Uite, eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu și ne va arăta drumul.” 9Odinioară, în Israel, când se ducea cineva să întrebe
pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!” Căci acela care se numește azi proroc se numea odinioară văzător
29:292 Cron. 16:7,10Is. 30:10Amos 7:12
. 10Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!” Și s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit niște fete
care ieșiseră să scoată apă și le-au zis: „Aici este văzătorul?” 12Ele le-au răspuns: „Da, iată-l înaintea ta; dar du-te repede, astăzi
a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă
pe înălţime. 13Când veţi intra în cetate, îl veţi găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă și cei poftiţi. Suiţi-vă dar, căci acum îl veţi găsi.” 14Și s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetăţii, au fost întâlniţi de Samuel, care ieșea să se suie pe înălţime. 15Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul
înștiinţase pe Samuel și-i zisese: 16„Mâine, la ceasul acesta, îţi voi trimite un om din ţara lui Beniamin și să-l ungi
drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna filistenilor, căci am căutat
3:7,9
cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine.” 17Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată
omul despre care ţi-am vorbit; el va domni peste poporul Meu.” 18Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii și a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului.” 19Samuel a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălţime, și veţi mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci și-ţi voi spune tot ce se petrece în inima ta. 20Nu te neliniști de măgăriţele
pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Și pentru cine este păstrat
tot ce este mai de preţ în Israel? Oare nu pentru tine și pentru toată casa tatălui tău?” 21Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit
, din una din cele mai mici
seminţii ale lui Israel? Și familia
mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminţia lui Beniamin? Pentru ce dar îmi vorbești astfel?” 22Samuel a luat pe Saul și pe sluga lui, i-a vârât în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiţi, care erau aproape treizeci de inși. 23Samuel a zis bucătarului: „Adu porţia pe care ţi-am dat-o când ţi-am zis: ‘Pune-o deoparte.’” 24Bucătarul a dat spata
și ce era pe ea și a pus-o înaintea lui Saul. Și Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte și mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul.” Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25S-au coborât apoi de pe înălţime în cetate, și Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperișul
casei. 26Apoi s-au sculat dis-de-dimineaţă, și, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiș și a zis: „Scoală-te, și te voi însoţi.” Saul s-a sculat și au ieșit amândoi, el și Samuel. 27Când s-au coborât la marginea cetăţii, Samuel a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră.” Și sluga a trecut înainte. „Oprește-te acum”, a zis iarăși Samuel, „și-ţi voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.”
