Manase împăratul lui Iuda
331Manase avea doisprezece
ani când a ajuns împărat și a domnit cincizeci și cinci de ani la Ierusalim. 2El a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urâciunile
neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 3A zidit iarăși înălţimile pe care le dărâmase
tatăl său, Ezechia. A ridicat altare baalilor, a făcut idoli
Astarteei, și s-a închinat înaintea întregii oștiri
a cerurilor și i-a slujit. 4A zidit altare în Casa Domnului, măcar că Domnul zisese: „În Ierusalim
9:37:16
va fi Numele Meu pe vecie.” 5A zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în
cele două curţi ale Casei Domnului. 6Și-a trecut
fiii prin foc în valea fiilor lui Hinom; umbla cu
descântece și vrăjitorii și ţinea la el oameni care chemau
duhurile și care-i spuneau viitorul. A făcut din ce în ce mai mult ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mânie. 7A pus
chipul cioplit al idolului pe care-l făcuse în Casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu spusese lui David și fiului său Solomon: „În casa
aceasta și în Ierusalim, pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie. 8Nu voi mai strămuta pe Israel
din ţara pe care am dat-o părinţilor voștri, numai să caute să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, învăţăturile și poruncile date prin Moise.” 9Dar Manase a fost pricina că Iuda și locuitorii Ierusalimului s-au rătăcit și au făcut rău mai mult decât neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 10Domnul a vorbit lui Manase și poporului său, dar ei n-au vrut să asculte. 11Atunci, Domnul
a trimis împotriva lor pe căpeteniile oștirii împăratului Asiriei, care au prins pe Manase și l-au pus în
lanţuri. L-au legat cu lanţuri de aramă și l-au dus la Babilon. 12Când a fost la strâmtoare, s-a rugat Domnului Dumnezeului lui și s-a smerit
adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi. 13I-a făcut rugăciuni, și Domnul, lăsându-Se înduplecat, i-a
ascultat cererile și l-a adus înapoi la Ierusalim, în împărăţia lui. Și Manase a cunoscut
că Domnul este Dumnezeu. 14După aceea, a zidit afară din cetatea lui David, la apus, spre Ghihon
în vale, un zid care se întindea până la Poarta Peștilor și cu care a înconjurat
dealul și l-a făcut foarte înalt. A pus și căpetenii de război în toate cetăţile întărite ale lui Iuda. 15A înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini
și idolul Astarteei, a dărâmat toate altarele pe care le zidise pe muntele Casei Domnului și la Ierusalim și le-a aruncat afară din cetate. 16A așezat din nou altarul Domnului, a adus pe el jertfe de mulţumire și de laudă
și a poruncit lui Iuda să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel. 17Poporul
jertfea tot pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său. 18Celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul lui și cuvintele prorocilor
care i-au vorbit în Numele Domnului Dumnezeului lui Israel sunt scrise în faptele împăraţilor lui Israel. 19Rugăciunea lui și felul în care l-a ascultat Dumnezeu, păcatele și nelegiuirile lui, locurile unde a zidit înălţimi și a înălţat idoli Astarteei și chipuri cioplite înainte de a se smeri sunt scrise în cartea lui Hozai. 20Manase a adormit
cu părinţii săi și a fost îngropat în casa lui. Și, în locul lui, a domnit fiul său Amon.
Amon împăratul lui Iuda
21Amon avea douăzeci și doi
de ani când a ajuns împărat și a domnit doi ani la Ierusalim. 22El a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său, Manase. A adus jertfe tuturor chipurilor cioplite pe care le făcuse tatăl său, Manase, și le-a slujit. 23Și nu s-a smerit înaintea Domnului, cum
se smerise tatăl său, Manase, căci Amon s-a făcut din ce în ce mai vinovat. 24Slujitorii lui au uneltit
împotriva lui și l-au omorât în casa lui. 25Dar poporul ţării a ucis pe toţi cei ce uneltiseră împotriva împăratului Amon. Și, în locul lui, poporul ţării a pus împărat pe fiul său Iosia.