101Eu
, Pavel, vă rog, prin blândeţea și bunătatea lui Hristos – eu, cel
„smerit când sunt de faţă în mijlocul vostru și plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe” – 2vă rog dar să nu mă faceţi ca, atunci când voi fi de faţă, să
alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuinţez împotriva unora care își închipuie că noi suntem mânaţi de firea pământească. 3Măcar că trăim în firea pământească, totuși nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească. 4Căci
armele cu care ne luptăm
noi nu sunt supuse firii pământești, ci
sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să
surpe întăriturile. 5Noi răsturnăm
3:19
izvodirile minţii și orice înălţime care se ridică împotriva cunoștinţei lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6Îndată
ce se va săvârși
ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare. 7La
înfăţișare vă uitaţi? Dacă
cineva crede că „este al lui Hristos”, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi
9:1
. 8Și chiar dacă m-aș lăuda ceva mai mult cu
stăpânirea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărâmarea voastră, tot nu
mi-ar fi rușine. 9Zic așa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10„De fapt”, zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar
când este de faţă el însuși, este moale, și cuvântul
2:1,4
lui n-are nicio greutate.” 11Cine judecă așa să fie încredinţat că, așa cum suntem în vorbă în epistolele noastre, când nu suntem de faţă, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de faţă!
12Negreșit
, n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sunt fără pricepere. 13Noi
însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi. 14Nu ne întindem prea mult, ca și când n-am fi ajuns până la voi, căci
4:15
9:1
, în adevăr, până la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică nu ne lăudăm cu
ostenelile altuia, ci avem nădejdea că, dacă credinţa voastră crește, va crește și câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. 16Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ţinuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia, ca să ne lăudăm cu lucrări făcute de-a gata. 17Ci „oricine
se laudă să se laude în Domnul”. 18Pentru că nu
cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe
care Domnul îl laudă.
111O, de aţi putea suferi puţintică nebunie
din partea mea! Ei, haide, suferiţi-mă! 2Căci sunt gelos
de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am
logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţișez înaintea
lui Hristos ca pe o fecioară curată
. 3Dar mă tem ca, după cum șarpele
a amăgit pe Eva cu șiretlicul lui, tot așa și gândurile voastre să nu se strice
4:1Evr. 13:92 Pet. 3:17
de la curăţia și credincioșia care este faţă de Hristos. 4În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus, pe care noi nu L-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă evanghelie
, pe care n-aţi primit-o, o, cum îl îngăduiţi de bine! 5Dar socotesc că nici eu nu sunt cu
nimic mai prejos de apostolii aceștia „nespus de aleși”! 6Chiar dacă sunt
2:1,13
un necioplit în vorbire, nu sunt însă și în
cunoștinţă, și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toate
privinţele. 7Sau am făcut un păcat când m-am smerit pe mine însumi
ca să fiţi înălţaţi voi și v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? 8Am despuiat alte Biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă. 9Și când eram la voi și m-am găsit în nevoie, n-am
fost sarcină nimănui, căci de nevoile mele au îngrijit fraţii
, când veniseră din Macedonia. În toate m-am ferit și mă voi feri să
vă îngreuiez cu ceva. 10Pe adevărul lui Hristos care este în
mine, nimeni
nu-mi va răpi această pricină de laudă în ţinuturile Ahaiei! 11Pentru ce
?… Pentru că nu vă iubesc?… Știe Dumnezeu! 12Dar lucrez și voi lucra astfel, pentru ca
să tai orice prilej celor ce caută un prilej ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu care se laudă. 13Oamenii aceștia sunt
6:12Filip. 1:152 Pet. 2:11 Ioan 4:1Apoc. 2:2
niște apostoli mincinoși, niște lucrători
înșelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos. 14Și nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger
de lumină. 15Nu este mare lucru dar dacă și slujitorii lui se prefac în slujitori
ai neprihănirii. Sfârșitul lor
va fi după faptele lor.
16Iarăși
spun: Să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altminteri, suferiţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud și eu puţintel. 17Ce spun în
această îndrăzneală, ca să mă laud, nu
spun după Domnul, ci ca și cum aș spune din nebunie. 18De vreme ce
mulţi se laudă după firea pământească, mă voi lăuda și eu. 19Doar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi
, care sunteţi înţelepţi! 20Dacă
4:9
vă robește cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă privește cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi! 21Spre rușinea mea o spun că am
fost slabi! Totuși, orice
poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune și eu înainte. 22Sunt ei evrei? Și eu sunt! Sunt ei israeliţi? Și eu sunt! Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Și
eu sunt! 23Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – vorbesc ca un ieșit din minţi. – Eu sunt și mai mult. În osteneli
, și mai mult; în temniţe, și mai mult; în lovituri
20:23
21:11
, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte
6:9
! 24De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci
de lovituri fără una; 25de trei ori am fost bătut
cu nuiele; o dată am fost împroșcat
cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat
corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adâncul mării. 26Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în
13:50
14:5
17:5
20:3
21:31
23:10,11
25:3
primejdii din partea celor din neamul meu, în
19:23
primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoși, 27în osteneli și necazuri, în priveghiuri
adesea, în foame
și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28Și, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija
pentru toate Bisericile. 29Cine
9:22
este slab și să nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat și eu să nu ard? 30Dacă e vorba să mă laud, mă
voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea. 31Dumnezeu
9:1Gal. 1:201 Tes. 2:5
și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care
este binecuvântat în veci, știe că nu mint!… 32În
Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea Damascenilor, ca să mă prindă. 33Dar am fost dat jos pe o fereastră într-o coșniţă, prin zid, și am scăpat din mâinile lor.
121E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2Cunosc un om în
Hristos care, acum paisprezece ani, a fost
răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu știu, dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). 3Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) 4a fost răpit în rai
și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească. 5Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar
, întrucât mă privește pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6Chiar dacă aș vrea
să mă laud, n-aș fi nebun, căci aș spune adevărul, dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine. 7Și ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuș
în carne, un sol
al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. 8De trei
ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. 9Și El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.” Deci mă
voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. 10De aceea simt plăcere
în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci
, când sunt slab, atunci sunt tare.
11Am ajuns nebun
, voi m-aţi silit. Dar voi trebuia să mă lăudaţi, căci, măcar că nu sunt nimic
, totuși cu nimic
15:8,9Efes. 3:8
n-am fost mai prejos de acești apostoli așa de minunaţi. 12Semnele
11:6
unui apostol le-aţi avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni care au fost făcute între voi. 13În adevăr
, în ce aţi fost voi puși mai prejos decât celelalte Biserici, afară doar că numai eu
singur nu v-am fost o sarcină? O, iertaţi-mi nedreptatea aceasta
!… 14Iată
că sunt gata să vin a treia oară la voi, și tot nu
vă voi fi o sarcină, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce-i drept, nu
copiii sunt datori să agonisească pentru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor. 15Și eu voi
cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi pentru
sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit cu atât mai puţin
? 16Fie și-așa! Nu
v-am fost sarcină deloc. „Dar”, zic ei, „ca un om isteţ ce sunt, v-am prins prin șiretlic.” 17Dar
am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi? 18Am
rugat pe Tit să vină să vă vadă și împreună cu el am trimis și pe
fratele – a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziţi de același Duh și n-am călcat noi pe aceleași urme? 19De multă vreme
voi vă închipuiţi că vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea
lui Dumnezeu în Hristos și toate
aceste lucruri le spunem, preaiubiţilor, pentru zidirea voastră. 20Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc așa cum n-aș vrea să vă găsesc, și eu
însumi să fiu găsit de voi așa cum n-aţi vrea. Mă tem să nu găsesc gâlceavă, pizmă, mânii, dezbinări, vorbiri de rău, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21Mă tem ca, la venirea mea la voi, să
nu mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi și să trebuiască să plâng pe mulţi din cei ce
au păcătuit mai înainte și nu s-au pocăit de necurăţia, curvia
și spurcăciunile pe care le-au făcut.