Destoinicia apostolului
31Începem
noi iarăși să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuinţă, ca unii, de epistole
de laudă către voi sau de la voi? 2Voi
sunteţi epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toţi oamenii. 3Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Hristos, scrisă
de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște
34:1
table de piatră, ci pe niște
36:26Evr. 8:10
table care sunt inimi de carne. 4Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5Nu
că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia
noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, 6care ne-a și făcut în stare să fim slujitori
15:10Efes. 3:7Col. 1:25,291 Tim. 1:11,122 Tim. 1:11
ai unui legământ
nou, nu al slovei
7:6
, ci al Duhului, căci slova
4:15
7:9-11Gal. 3:10
omoară, dar
Duhul dă viaţa.
Legământul cel nou și cel vechi
7Acum, dacă slujba
aducătoare de moarte, scrisă
și săpată în pietre, era cu atâta slavă încât
fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feţei lui Moise din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba
Duhului? 9Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba
3:21
aducătoare de neprihănire? 10Și în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător! 12Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm
cu multă îndrăzneală 13și nu facem ca Moise, care
își punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător
. 14Dar ei au rămas greoi la minte
: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos. 15Da, până astăzi, când se citește Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. 16Dar ori de câte ori
vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată
. 17Căci Domnul
este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca
într-o oglindă, slava
Domnului și suntem schimbaţi
în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.