Dărnicia macedonenilor
81Fraţilor, voim să vă aducem la cunoștinţă harul pe care l-a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. 2În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie
au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor. 3Vă mărturisesc că au dat de bunăvoie, după puterea lor și chiar peste puterile lor. 4Și ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul și părtășia la această strângere
24:17Rom. 15:25,261 Cor. 16:1,3,4
de ajutoare pentru sfinţi. 5Și au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s-au dat mai întâi pe ei înșiși Domnului și apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6Noi dar
am rugat pe Tit să isprăvească această strângere de ajutoare pe care o începuse. 7După cum sporiţi în
12:13
toate lucrurile: în credinţă, în cuvânt, în cunoștinţă, în orice râvnă și în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să
sporiţi și în această binefacere. 8Nu
spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă, ci pentru râvna altora și ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre. 9Căci cunoașteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El
, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi. 10În această privinţă vă dau
un sfat. Și sfatul
acesta vă este de folos vouă, care, de acum un an, cei dintâi aţi început nu numai să faceţi, ci să și
voiţi. 11Isprăviţi dar acum de făcut, pentru ca, după graba voinţei să fie și înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 12Pentru că
, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avându-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are. 13Aici nu este vorba ca alţii să fie ușuraţi, iar voi strâmtoraţi, 14ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca și prisosul lor să acopere, la rândul lui, nevoile voastre, așa ca să fie o potrivire, 15după cum este scris: „Cel
ce strânsese mult n-avea nimic de prisos, și cel ce strânsese puţin nu ducea lipsă.”
A doua trimitere a lui Tit
16Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeași râvnă pentru voi. 17Căci el a primit îndemnul
nostru, ba încă, stăpânit de o râvnă arzătoare, a pornit de bunăvoie spre voi. 18Am trimis cu el și pe fratele
a cărui laudă în Evanghelie este răspândită prin toate Bisericile. 19Mai mult, el a fost ales
de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvârșim spre
slava Domnului și ca o dovadă de bunăvoinţa noastră. 20În chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belșug de ajutoare de care îngrijim. 21Căci căutăm
să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor. 22Am trimis cu ei pe fratele nostru, a cărui râvnă am încercat-o de atâtea ori în multe împrejurări și care, de data aceasta, arată mult mai multă râvnă din pricina marii lui încrederi în voi. 23Astfel, fie având în vedere pe Tit, care este părtașul și tovarășul meu de lucru în mijlocul vostru, fie având în vedere pe fraţii noștri, care sunt trimișii
Bisericilor și fala lui Hristos, 24daţi-le înaintea Bisericilor dovadă de dragostea voastră și arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm
cu voi.
Răsplata dărniciei creștine
91Este de prisos să vă mai scriu cu privire la strângerea
de ajutoare pentru sfinţi. 2Cunosc, în adevăr, bunăvoinţa
voastră, cu care mă laud cu
privire la voi către macedoneni și le spun că Ahaia
este gata de acum un an. Și râvna voastră a îmbărbătat pe foarte mulţi din ei. 3Am
trimis totuși pe fraţi, pentru ca lauda noastră cu voi să nu fie nimicită cu prilejul acesta, ci să fiţi gata, cum am spus. 4Dacă vor veni vreunii din Macedonia cu mine și nu vă vor găsi gata, n-aș vrea ca noi (ca să nu zicem voi) să fim daţi de rușine în încrederea aceasta. 5De aceea, am socotit de trebuinţă să rog pe fraţi să vină mai înainte la voi și să pregătească strângerea darurilor făgăduite de voi, ca ele să fie gata, făcute cu dărnicie, nu cu zgârcenie. 6Să
19:17
22:9Gal. 6:7,9
știţi: cine seamănă puţin, puţin va secera, iar cine seamănă mult, mult va secera. 7Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu
cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubește Dumnezeu
35:5Prov. 11:25Rom. 12:8
”. 8Și Dumnezeu poate
28:27Filip. 4:19
să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, 9după cum este scris: „A împrăștiat
, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac.” 10„Cel ce dă
sămânţă semănătorului și pâine pentru hrană” vă va da și vă va înmulţi și vouă sămânţa de semănat și va face să crească roadele neprihănirii
voastre. 11În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care
, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu. 12Căci ajutorul dat de darurile acestea nu numai că acoperă
nevoile sfinţilor, dar este și o pricină de multe mulţumiri către Dumnezeu. 13Așa că dovada dată de voi prin ajutorul acesta îi face să slăvească
pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi faţă de Evanghelia lui Hristos și pentru dărnicia ajutorului vostru
faţă de ei și faţă de toţi 14și-i face să se roage pentru voi și să vă iubească din inimă, pentru harul
nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi. 15Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru
darul Lui nespus de mare!
Pavel își apără slujba lui
101Eu
, Pavel, vă rog, prin blândeţea și bunătatea lui Hristos – eu, cel
„smerit când sunt de faţă în mijlocul vostru și plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe” – 2vă rog dar să nu mă faceţi ca, atunci când voi fi de faţă, să
alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuinţez împotriva unora care își închipuie că noi suntem mânaţi de firea pământească. 3Măcar că trăim în firea pământească, totuși nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească. 4Căci
armele cu care ne luptăm
noi nu sunt supuse firii pământești, ci
sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să
surpe întăriturile. 5Noi răsturnăm
3:19
izvodirile minţii și orice înălţime care se ridică împotriva cunoștinţei lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6Îndată
ce se va săvârși
ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare. 7La
înfăţișare vă uitaţi? Dacă
cineva crede că „este al lui Hristos”, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi
9:1
. 8Și chiar dacă m-aș lăuda ceva mai mult cu
stăpânirea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărâmarea voastră, tot nu
mi-ar fi rușine. 9Zic așa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10„De fapt”, zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar
când este de faţă el însuși, este moale, și cuvântul
2:1,4
lui n-are nicio greutate.” 11Cine judecă așa să fie încredinţat că, așa cum suntem în vorbă în epistolele noastre, când nu suntem de faţă, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de faţă!
Pavel și potrivnicii lui
12Negreșit
, n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înșiși și se pun alături ei cu ei înșiși, sunt fără pricepere. 13Noi
însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi. 14Nu ne întindem prea mult, ca și când n-am fi ajuns până la voi, căci
4:15
9:1
, în adevăr, până la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică nu ne lăudăm cu
ostenelile altuia, ci avem nădejdea că, dacă credinţa voastră crește, va crește și câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. 16Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ţinuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia, ca să ne lăudăm cu lucrări făcute de-a gata. 17Ci „oricine
se laudă să se laude în Domnul”. 18Pentru că nu
cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe
care Domnul îl laudă.
