Ierusalimul scăpat
191Când a auzit împăratul Ezechia
lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. 2A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoţii cei mai bătrâni, acoperiţi cu saci, la prorocul
Isaia, fiul lui Amoţ. 3Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4Poate
că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul
Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi
pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi care au mai rămas.’” 5Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia. 6Și Isaia
le-a zis: „Iată ce să spuneţi stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii
împăratului Asiriei. 7Voi pune în el un duh
care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.»’” 8Rabșache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din
Lachis. 9Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste
cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.” Și împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând: 10„Așa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înșele Dumnezeul tău, în care
te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» 11Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?! 12Dumnezeii
neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei au izbăvit ei pe Gozan, pe Haran, pe Reţef și pe fiii lui
Eden din Telasar? 13Unde
sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăţilor Sefarvaim, Hena și Iva?’” 14Ezechia
a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului, 15căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi
pe heruvimi! Tu
ești singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul. 16Doamne, pleacă-Ţi
urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ţi
ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis
pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 17Da, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit ţările 18și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări
făcute de mâna omului, erau lemn și piatră, și i-au nimicit. 19Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărăţiile
pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!” 20Atunci, Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit
rugăciunea
pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’
21Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui:
‘Fecioara, fiica
Sionului, te dispreţuiește și râde de tine;
fata Ierusalimului dă
din cap după tine.
22Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ai ridicat glasul?
Și împotriva cui ţi-ai ridicat ochii?
Împotriva Sfântului
lui Israel!
23Prin solii
tăi ai batjocorit pe Domnul și ai zis:
«Cu
mulţimea carelor mele, am suit
vârful munţilor, coastele Libanului!
Voi tăia cei mai înalţi cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui
și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;
24am săpat și am băut ape străine
și voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.»
25N-ai auzit că Eu demult am pregătit aceste lucruri
și că le-am hotărât din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească
și să prefaci
cetăţi întărite în mormane de dărâmături.
26Locuitorii lor sunt neputincioși,
îngroziţi și înmărmuriţi;
au ajuns ca iarba
de pe câmp și ca verdeaţa fragedă,
ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.
27Dar știu
când stai jos, când ieși și când intri
și când ești furios împotriva Mea.
28Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele,
de aceea voi pune belciugul
38:4Amos 4:2
Meu în nările tale
și zăbala Mea, între buzele tale
și te voi face să te întorci pe drumul
pe care ai venit.
29Acesta să-ţi fie
semnul:
Anul acesta veţi mânca ce crește de la sine
și al doilea an, ce va răsări din rădăcinile rămase,
dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera,
veţi sădi vii și veţi mânca din rodul lor.
30Rămășiţa
din casa lui Iuda, ce va mai rămâne,
va prinde iarăși rădăcini dedesubt și deasupra va da rod.
31Căci din Ierusalim va ieși o rămășiţă
și din muntele Sionului, cei scăpaţi.
Iată ce va face râvna
Domnului oștirilor.
32De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei:
Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea,
nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanţuri împotriva ei.
33Se va întoarce pe drumul pe care a venit
și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.
34Căci Eu voi ocroti
cetatea aceasta ca s-o mântuiesc,
din pricina Mea și din pricina robului
Meu David.’”
35În noaptea
aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi erau niște trupuri moarte. 36Atunci, Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a locuit la Ninive
. 37Și, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec
și Șareţer, fiii săi, l-au
ucis cu sabia și au fugit în ţara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon
.