Nimicirea închinării la idoli
231Împăratul Iosia a strâns
la el pe toţi bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2Apoi s-a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda și cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, prorocii și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legământului, pe care o găsiseră în Casa
Domnului. 3Împăratul stătea
pe scaunul lui împărătesc și a făcut legământ înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, învăţăturile și legile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legământului acestuia, scrise în cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ. 4Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rând și celor ce păzeau pragul să scoată din Templul Domnului toate sculele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astarteea
și pentru toată oștirea cerurilor și le-a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, și a pus să le ducă cenușa la Betel. 5A izgonit pe preoţii idolilor, puși de împăraţii lui Iuda să ardă tămâie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda și în împrejurimile Ierusalimului, și pe cei ce aduceau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, zodiilor și întregii oștiri
a cerurilor. 6A scos din Casa Domnului idolul Astarteei
și l-a dus afară din Ierusalim, la pârâul Chedron; l-a ars la pârâul Chedron și l-a prefăcut în cenușă, iar cenușa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului. 7A dărâmat casele sodomiţilor
15:12Ezec. 16:16
care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Astarteea. 8A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pângărit înălţimile unde ardeau preoţii tămâie, de la Gheba
până la Beer-Șeba, și a dărâmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, și cea care era la stânga porţii cetăţii. 9Totuși preoţii înălţimilor
nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mâncau
azime în mijlocul fraţilor lor. 10Împăratul a pângărit Tofetul
19:6,11-13
, în valea
fiilor lui Hinom, ca nimeni
să nu-și mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh. 11A îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala, și a ars în foc carele soarelui. 12Împăratul a dărâmat altarele de pe
acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, pe care le
făcuseră împăraţii lui Iuda, și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le-a sfărâmat și le-a luat de acolo, le-a aruncat ţărâna în pârâul Chedron. 13Împăratul a pângărit înălţimile care
erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a Muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urâciunea sidonienilor, lui Chemoș, urâciunea Moabului, și lui Milcom, urâciunea fiilor lui Amon. 14A sfărâmat
stâlpii idolești și a dărâmat astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15A dărâmat și altarul de la Betel și înălţimea
făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălţimea și a prefăcut-o în ţărână și a ars idolul Astarteei.
Mormântul prorocului din Iuda
16Iosia, întorcându-se și văzând mormintele care erau acolo în munte, a trimis să ia oasele din morminte și le-a ars pe altar și l-a pângărit, după cuvântul
Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri. 17El a zis: „Ce este mormântul acesta pe care-l văd?” Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul
omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlinești tu.” 18Și el a zis: „Lăsaţi-l; nimeni să nu-i miște oasele!” Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale prorocului
care venise din Samaria. 19Iosia a mai înlăturat toate templele idolești ale înălţimilor care se aflau în cetăţile
Samariei și pe care le făcuseră împăraţii lui Israel ca să mânie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel. 20A înjunghiat
pe altare
pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo și a ars pe ele oase
de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.
Prăznuirea Paștelor
21Împăratul a dat următoarea poruncă întregului popor: „Prăznuiţi
Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului vostru, cum
este scris în această carte a legământului.” 22Paște ca acestea nu
se prăznuiseră din vremea când judecau judecătorii pe Israel și în tot timpul împăraţilor lui Israel și împăraţilor lui Iuda. 23Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paște în cinstea Domnului, la Ierusalim. 24Mai mult, Iosia a stârpit pe cei ce chemau
duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii și toate urâciunile care se vedeau în ţara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii
20:27Deut. 18:11
scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25Înainte de Iosia
, n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, și, chiar după el, n-a fost niciunul ca el. 26Totuși Domnul nu S-a întors din iuţimea mâniei Lui celei mari de care era aprins împotriva lui Iuda din pricina
tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mânie. 27Și Domnul a zis: „Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat
pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, și casa despre care zisesem: ‘Acolo va fi Numele
9:3
Meu.’” 28Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 29Pe vremea
sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva împăratului Asiriei, la râul Eufratului. Împăratul Iosia i-a ieșit înainte, și Faraon l-a omorât la Meghido
cum
l-a văzut. 30Slujitorii
lui l-au luat mort într-un car, l-au adus din Meghido la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul său. Și poporul
ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns și l-au făcut împărat în locul tatălui său.
Ioahaz împăratul lui Iuda
31Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când s-a făcut împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal
, fata lui Ieremia, din Libna. 32El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii lui. 33Faraon Neco l-a pus în lanţuri la Ribla
, în ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim, și a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint și de un talant de aur. 34Și Faraon Neco
a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia și i-a schimbat
numele în Ioiachim
. A luat pe Ioahaz, care a mers
în Egipt și a murit acolo. 35Ioiachim a dat lui Faraon argintul
și aurul, dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta cerut de Faraon; a hotărât partea fiecăruia și a cerut de la poporul ţării argintul și aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.
Ioiachim împăratul lui Iuda
36Ioiachim
avea douăzeci și cinci de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma. 37El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii săi.
241Pe vremea
sa, Nebucadneţar24:1 Cunoscut în istorie ca Nabucodonosor II, rege al Regatului Noului Babilon (605-562 î. Hr.); fiul lui Nabopolassar., împăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i-a fost supus trei ani, dar s-a răsculat din nou împotriva lui. 2Atunci, Domnul
32:28Ezec. 19:8
a trimis împotriva lui Ioiachim cete de haldeeni, cete de sirieni, cete de moabiţi și cete de amoniţi; le-a trimis împotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvântul
pe care-l spusese Domnul prin robii Săi, prorocii. 3Lucrul acesta s-a întâmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor
săvârșite de Manase 4și din pricina sângelui
nevinovat pe care-l vărsase Manase și de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n-a vrut să-l ierte. 5Celelalte fapte ale lui Ioiachim și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 6Ioiachim a adormit
36:30
cu părinţii săi. Și în locul lui a domnit fiul său Ioiachin. 7Împăratul
Egiptului n-a mai ieșit din ţara lui, căci împăratul
Babilonului luase tot ce era al împăratului Egiptului, de la pârâul Egiptului până la râul Eufrat.
Ioiachin. Împresurarea Ierusalimului
8Ioiachin avea optsprezece
ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Nehușta, fata lui Elnatan, din Ierusalim. 9El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său. 10În vremea aceea
, slujitorii lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, s-au suit împotriva Ierusalimului, și cetatea a fost împresurată. 11Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit înaintea cetăţii pe când o împresurau slujitorii lui. 12Atunci, Ioiachin, împăratul lui Iuda, s-a dus
29:1,2Ezec. 17:12
la împăratul Babilonului cu mama sa, cu slujitorii, căpeteniile și dregătorii lui. Și împăratul
Babilonului l-a luat prins
în al optulea an
al domniei lui. 13A luat
de acolo toate vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului și a sfărâmat
toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon, împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum
spusese Domnul. 14A dus
în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toţi oamenii viteji, în număr de zece
mii, cu toţi teslarii
și fierarii; n-a mai rămas decât poporul
sărac al ţării. 15A strămutat
pe Ioiachin la Babilon și a dus robi din Ierusalim la Babilon: pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui și pe mai-marii ţării, 16pe toţi
războinicii, în număr de șapte mii, și pe teslari și fierari în număr de o mie, toţi numai oameni viteji și buni pentru război. Împăratul Babilonului i-a luat robi în Babilon. 17Și împăratul
Babilonului a pus împărat, în locul lui Ioiachin, pe unchiul
său Matania, căruia i-a schimbat
numele în Zedechia.
Zedechia
18Zedechia avea douăzeci și unu de ani
52:1
când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal
, fata lui Ieremia, din Libna. 19El a făcut ce este rău
înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 20Și lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Și Zedechia
s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
251În al nouălea
39:1
52:4,5Ezec. 24:1
an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2Cetatea a fost împresurată până la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3În ziua a noua a lunii a patra
52:6
, era mare foamete în cetate și nu era pâine pentru poporul ţării. 4Atunci s-a făcut o spărtură
52:7
în cetate, și toţi oamenii de război au fugit noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când haldeenii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul
52:7Ezec. 12:12
care duce în câmpie. 5Dar oștirea haldeenilor a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului și toată oștirea lui s-a risipit de la el. 6Au prins pe împărat și l-au suit la împăratul Babilonului, la
Ribla, și s-a rostit o hotărâre împotriva lui. 7Fiii lui Zedechia au fost înjunghiaţi în faţa lui, apoi lui Zedechia i-au scos ochii
, l-au legat cu lanţuri de aramă și l-au dus la Babilon.
Dărâmarea Ierusalimului și a Templului. Poporul este dus în robie
8În ziua a șaptea
a lunii a cincea – era în anul
al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului –, a venit
Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, și a intrat în Ierusalim. 9A ars
Casa Domnului, casa împăratului și
toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor care aveau vreo însemnătate oarecare. 10Toată oștirea haldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a
dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe cei ce mai
52:15
rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului și pe cealaltă mulţime. 12Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri și lucrători de pământ câţiva din cei mai săraci
din ţară. 13Haldeenii au sfărâmat stâlpii
de aramă
din Casa Domnului, temeliile
, marea
de aramă care era în Casa Domnului și au dus arama în Babilon. 14Au luat cenușarele
, lopeţile, mucările, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 15Căpetenia străjerilor a mai luat și tigăile pentru cărbuni și lighenele, tot ce era de aur și tot ce era de argint. 16Cei doi stâlpi, marea și temeliile pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă
aveau o greutate necunoscută. 17Înălţimea
unui stâlp era de optsprezece coţi și deasupra avea un coperiș de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul coperișului era o împletitură în chip de reţea și rodii, toate de aramă; tot așa avea și al doilea stâlp cu împletitura în chip de reţea. 18Căpetenia
străjerilor a luat pe marele preot Seraia
, pe Ţefania
29:25
, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 19Și din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci
oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, și șaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate. 20Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 21Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului.
Ghedalia, dregător. Uciderea lui
Astfel
a fost dus în robie Iuda, departe de ţara lui. 22Și Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul
care mai rămăsese și pe care-l lăsase în ţara lui Iuda sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23Când au auzit toate căpeteniile
oștilor, ei și oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, și anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, și Iaazania, fiul maacatitului, ei și oamenii lor. 24Ghedalia le-a jurat, lor și oamenilor lor, și le-a zis: „Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor haldeenilor; rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului și o veţi duce bine.” 25Dar, în luna
a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, și au lovit de moarte pe Ghedalia, ca și pe iudeii și haldeenii care erau cu el la Miţpa. 26Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și căpeteniile oștilor s-au sculat și au plecat în
Egipt, pentru că le era frică de haldeeni.
Robia lui Ioiachin ușurată de Evil-Merodac
27În
al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a înălţat
capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniţă, 28i-a vorbit cu bunătate și a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraţilor care erau cu el la Babilon. 29I-a schimbat hainele de temniţă și Ioiachin a mâncat
totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui. 30Împăratul s-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui.
