241Pe vremea
sa, Nebucadneţar24:1 Cunoscut în istorie ca Nabucodonosor II, rege al Regatului Noului Babilon (605-562 î. Hr.); fiul lui Nabopolassar., împăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i-a fost supus trei ani, dar s-a răsculat din nou împotriva lui. 2Atunci, Domnul
32:28Ezec. 19:8
a trimis împotriva lui Ioiachim cete de haldeeni, cete de sirieni, cete de moabiţi și cete de amoniţi; le-a trimis împotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvântul
pe care-l spusese Domnul prin robii Săi, prorocii. 3Lucrul acesta s-a întâmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor
săvârșite de Manase 4și din pricina sângelui
nevinovat pe care-l vărsase Manase și de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n-a vrut să-l ierte. 5Celelalte fapte ale lui Ioiachim și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 6Ioiachim a adormit
36:30
cu părinţii săi. Și în locul lui a domnit fiul său Ioiachin. 7Împăratul
Egiptului n-a mai ieșit din ţara lui, căci împăratul
Babilonului luase tot ce era al împăratului Egiptului, de la pârâul Egiptului până la râul Eufrat.
Ioiachin. Împresurarea Ierusalimului
8Ioiachin avea optsprezece
ani când a ajuns împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Nehușta, fata lui Elnatan, din Ierusalim. 9El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său. 10În vremea aceea
, slujitorii lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, s-au suit împotriva Ierusalimului, și cetatea a fost împresurată. 11Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit înaintea cetăţii pe când o împresurau slujitorii lui. 12Atunci, Ioiachin, împăratul lui Iuda, s-a dus
29:1,2Ezec. 17:12
la împăratul Babilonului cu mama sa, cu slujitorii, căpeteniile și dregătorii lui. Și împăratul
Babilonului l-a luat prins
în al optulea an
al domniei lui. 13A luat
de acolo toate vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului și a sfărâmat
toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon, împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum
spusese Domnul. 14A dus
în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toţi oamenii viteji, în număr de zece
mii, cu toţi teslarii
și fierarii; n-a mai rămas decât poporul
sărac al ţării. 15A strămutat
pe Ioiachin la Babilon și a dus robi din Ierusalim la Babilon: pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui și pe mai-marii ţării, 16pe toţi
războinicii, în număr de șapte mii, și pe teslari și fierari în număr de o mie, toţi numai oameni viteji și buni pentru război. Împăratul Babilonului i-a luat robi în Babilon. 17Și împăratul
Babilonului a pus împărat, în locul lui Ioiachin, pe unchiul
său Matania, căruia i-a schimbat
numele în Zedechia.
Zedechia
18Zedechia avea douăzeci și unu de ani
52:1
când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal
, fata lui Ieremia, din Libna. 19El a făcut ce este rău
înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 20Și lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Și Zedechia
s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
251În al nouălea
39:1
52:4,5Ezec. 24:1
an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2Cetatea a fost împresurată până la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3În ziua a noua a lunii a patra
52:6
, era mare foamete în cetate și nu era pâine pentru poporul ţării. 4Atunci s-a făcut o spărtură
52:7
în cetate, și toţi oamenii de război au fugit noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când haldeenii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul
52:7Ezec. 12:12
care duce în câmpie. 5Dar oștirea haldeenilor a urmărit pe împărat și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului și toată oștirea lui s-a risipit de la el. 6Au prins pe împărat și l-au suit la împăratul Babilonului, la
Ribla, și s-a rostit o hotărâre împotriva lui. 7Fiii lui Zedechia au fost înjunghiaţi în faţa lui, apoi lui Zedechia i-au scos ochii
, l-au legat cu lanţuri de aramă și l-au dus la Babilon.
Dărâmarea Ierusalimului și a Templului. Poporul este dus în robie
8În ziua a șaptea
a lunii a cincea – era în anul
al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului –, a venit
Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, și a intrat în Ierusalim. 9A ars
Casa Domnului, casa împăratului și
toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor care aveau vreo însemnătate oarecare. 10Toată oștirea haldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a
dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe cei ce mai
52:15
rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului și pe cealaltă mulţime. 12Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri și lucrători de pământ câţiva din cei mai săraci
din ţară. 13Haldeenii au sfărâmat stâlpii
de aramă
din Casa Domnului, temeliile
, marea
de aramă care era în Casa Domnului și au dus arama în Babilon. 14Au luat cenușarele
, lopeţile, mucările, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 15Căpetenia străjerilor a mai luat și tigăile pentru cărbuni și lighenele, tot ce era de aur și tot ce era de argint. 16Cei doi stâlpi, marea și temeliile pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă
aveau o greutate necunoscută. 17Înălţimea
unui stâlp era de optsprezece coţi și deasupra avea un coperiș de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul coperișului era o împletitură în chip de reţea și rodii, toate de aramă; tot așa avea și al doilea stâlp cu împletitura în chip de reţea. 18Căpetenia
străjerilor a luat pe marele preot Seraia
, pe Ţefania
29:25
, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 19Și din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci
oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, și șaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate. 20Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 21Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului.
Ghedalia, dregător. Uciderea lui
Astfel
a fost dus în robie Iuda, departe de ţara lui. 22Și Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul
care mai rămăsese și pe care-l lăsase în ţara lui Iuda sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan. 23Când au auzit toate căpeteniile
oștilor, ei și oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, și anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, și Iaazania, fiul maacatitului, ei și oamenii lor. 24Ghedalia le-a jurat, lor și oamenilor lor, și le-a zis: „Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor haldeenilor; rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului și o veţi duce bine.” 25Dar, în luna
a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, și au lovit de moarte pe Ghedalia, ca și pe iudeii și haldeenii care erau cu el la Miţpa. 26Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și căpeteniile oștilor s-au sculat și au plecat în
Egipt, pentru că le era frică de haldeeni.
Robia lui Ioiachin ușurată de Evil-Merodac
27În
al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a înălţat
capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniţă, 28i-a vorbit cu bunătate și a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraţilor care erau cu el la Babilon. 29I-a schimbat hainele de temniţă și Ioiachin a mâncat
totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui. 30Împăratul s-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui.
