Împăraţii lui Israel și Iuda, uciși de Iehu
91Prorocul Elisei a chemat pe unul din fiii
prorocilor și i-a zis: „Încinge-ţi
Ier. 1:17
mijlocul, ia cu tine sticluţa aceasta cu untdelemn și du-te
la Ramot în Galaad. 2Când vei ajunge acolo, să cauţi să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși. Să te duci să-l ridici din mijlocul fraţilor săi
și să-l aduci într-o odaie, deoparte. 3Să iei
sticluţa cu untdelemn, să-l torni pe capul lui și să zici: ‘Așa
zice Domnul: «Te ung împărat al lui Israel!»’ Apoi să deschizi ușa și să fugi fără să te oprești.” 4Tânărul, slujitorul prorocului, a plecat în Ramot din Galaad. 5Când a ajuns, căpeteniile oștirii ședeau jos. El a zis: „Căpetenie, am să-ţi spun o vorbă.” Și Iehu a zis: „Căruia dintre noi toţi?” El a răspuns: „Ţie, căpetenie.” 6Iehu s-a sculat și a intrat în casă, și tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap, zicându-i: „Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Te ung împărat al lui Israel, al poporului Domnului. 7Să nimicești casa stăpânului tău Ahab, și voi răzbuna asupra Izabelei
21:15
sângele robilor Mei, prorocii, și sângele tuturor slujitorilor Domnului. 8Toată casa lui Ahab va pieri; voi nimici
21:21
pe oricine ţine
de Ahab, fie rob
, fie slobod în Israel, 9și voi face casa lui Ahab asemenea casei lui Ieroboam
15:29
21:22
, fiul lui Nebat, și casei lui Baeșa
, fiul lui Ahia. 10Câinii vor mânca pe Izabela
în ogorul din Izreel și nu va fi cine s-o îngroape.’” Apoi tânărul a deschis ușa și a fugit. 11Când a ieșit Iehu la slujitorii stăpânului său, ei i-au zis: „Toate bune? Pentru ce a venit nebunul
acesta la tine?” Iehu le-a răspuns: „Voi cunoașteţi bine pe omul acesta și ce poate spune.” 12Dar ei au zis: „Minciună! Spune-ne dar!” Și el a zis: „Mi-a vorbit așa și așa, zicând: ‘Așa zice Domnul: «Te ung împărat al lui Israel.»’” 13Îndată și-au luat, fiecare
, hainele și le-au pus sub Iehu, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiţă și au zis: „Iehu este împărat!” 14Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. Și Ioram și tot Israelul apărau Ramotul din Galaad împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. 15Dar împăratul Ioram
se întorsese să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Iehu a zis: „Dacă voiţi, să nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca să se ducă să dea de veste la Izreel.” 16Și Iehu s-a suit în carul lui și a plecat la Izreel, căci Ioram era bolnav în pat acolo, și Ahazia
, împăratul lui Iuda, se coborâse să-l vadă. 17Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind și a zis: „Văd o ceată de oameni.” Ioram a zis: „Ia un călăreţ și trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace.” 18Călăreţul s-a dus înaintea lui Iehu și a zis: „Așa zice împăratul: ‘Veniţi cu pace?’” Și Iehu a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea.” Caraula a dat de știre și a zis: „Solul s-a dus până la ei și nu se mai întoarce.” 19Ioram a trimis un al doilea călăreţ, care a ajuns la ei și a zis: „Așa zice împăratul: ‘Veniţi cu pace?’” Și Iehu a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea.” 20Caraula a dat de știre și a zis: „S-a dus până la ei și nu se întoarce. Și alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mână ca un nebun.” 21Atunci, Ioram a zis: „Înhamă!” Și au pus caii la car. Ioram
, împăratul lui Israel, și Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieșit, fiecare în carul lui, înaintea lui Iehu și l-au întâlnit în ogorul lui Nabot din Izreel. 22Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?” Iehu a răspuns: „Ce pace, câtă vreme dăinuiesc curviile mamei tale Izabela și mulţimea vrăjitoriilor ei!” 23Ioram a sucit frânele și a fugit zicând lui Ahazia: „Vânzare, Ahazia!” 24Dar Iehu a pus mâna pe arc și a lovit pe Ioram între umeri. Săgeata a ieșit prin inimă, și Ioram a căzut în car. 25Iehu a zis căpeteniei sale Bidcar: „Ia-l și aruncă-l în ogorul lui Nabot din Izreel, căci adu-ţi aminte că, atunci când stăteam împreună, eu și tu, călare pe cai înapoia tatălui său Ahab, Domnul
a rostit împotriva lui hotărârea aceasta: 26‘Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui’, zice Domnul, ‘și-ţi voi face la fel chiar în ogorul
acesta’, zice Domnul. Ia-l dar și aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului.” 27Ahazia, împăratul lui Iuda, când a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit și a zis: „Lovește-l și pe el în car!” Și l-au lovit la suișul Gur, lângă Ibleam. El a fugit la Meghido
și a murit acolo. 28Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul lui, cu părinţii lui, în cetatea lui David. 29Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
Izabela, aruncată de pe fereastră
30Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și-a uns sprâncenele
, și-a împodobit capul și se uita pe fereastră. 31Pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: „Pace
, noule Zimri, ucigașul stăpânului său?” 32El a ridicat faţa spre fereastră și a zis: „Cine este pentru mine? Cine?” Și doi sau trei dregători s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. 33El a zis: „Aruncaţi-o jos!” Ei au aruncat-o jos și i-a ţâșnit sângele pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. 34Apoi a intrat, a mâncat și a băut și a zis: „Duceţi-vă de vedeţi pe blestemata aceea și îngropaţi-o, căci este fată
de împărat.” 35S-au dus s-o îngroape, dar n-au găsit din ea decât ţeasta capului, picioarele și palmele mâinilor. 36S-au întors și au spus lui Iehu, care a zis: „Așa spusese Domnul prin robul său Ilie, Tișbitul: ‘Câinii vor mânca în ogorul din Izreel
carnea Izabelei; 37și hoitul Izabelei va fi ca gunoiul
pe faţa ogoarelor, în ogorul din Izreel, așa încât nu se va mai putea zice: «Aceasta este Izabela!»’”