Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
18

Absalom ucis de Ioab

181David a numărat poporul care era cu el și a pus peste ei căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2A pus o treime din popor sub porunca lui Ioab, o treime

18:2
Cap. 15:19.
sub Abișai, fiul Ţeruiei, fratele lui Ioab, și o treime sub Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: „Vreau să ies și eu împreună cu voi.” 3Dar poporul
18:3
Cap. 21:17.
a zis: „Să nu ieși! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră și, când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi, dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.” 4Împăratul le-a răspuns: „Voi face ce credeţi că este mai bine.” Și împăratul a stat lângă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: „Pentru dragostea pe care o aveţi faţă de mine, purtaţi-vă blând cu tânărul Absalom!” Și tot poporul
18:5
Vers. 12.
a auzit porunca împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom. 6Poporul a ieșit în câmp înaintea lui Israel și bătălia a avut loc în pădurea
18:6
Ios. 17:15,18
lui Efraim. 7Acolo, poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David și a fost o mare înfrângere în ziua aceea, ca douăzeci de mii de oameni. 8Lupta s-a întins pe tot ţinutul și pădurea a mâncat mai mult popor în ziua aceea decât a mâncat sabia. 9Absalom s-a pomenit în faţa oamenilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a pătruns sub ramurile încâlcite ale unui mare stejar, și capul lui Absalom s-a prins de stejar; a rămas astfel spânzurat între cer și pământ, și catârul care era sub el a trecut înainte. 10Un om, văzând lucrul acesta, a venit și a spus lui Ioab: „Iată, am văzut pe Absalom spânzurat de un stejar.” 11Și Ioab a zis omului care i-a adus știrea aceasta: „L-ai văzut! De ce dar nu l-ai tăiat pe loc? Ţi-aș fi dat zece sicli de argint și un brâu.” 12Dar omul acela a zis lui Ioab: „Chiar dacă aș cântări în mâna mea o mie de sicli de argint, n-aș pune mâna pe fiul împăratului, căci noi am auzit
18:12
Vers. 5.
următoarea poruncă pe care ţi-a dat-o împăratul ţie, lui Abișai și lui Itai: ‘Luaţi seama fiecare la tânărul Absalom!’ 13Și, dacă l-aș fi omorât mișelește, nimic n-ar fi rămas ascuns împăratului și tu însuţi ai fi fost împotriva mea.” 14Ioab a zis: „Nu voi zăbovi atâta cu tine!” Și a luat trei săgeţi în mână și le-a înfipt în inima lui Absalom, care era încă plin de viaţă în mijlocul stejarului. 15Zece tineri, care duceau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit și l-au omorât. 16Ioab a sunat din trâmbiţă, și poporul s-a întors, încetând astfel să mai urmărească pe Israel, oprit de Ioab. 17Au luat pe Absalom, l-au aruncat într-o groapă mare din mijlocul pădurii și au pus
18:17
Ios. 7:26
peste el o grămadă foarte mare de pietre. Tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui. 18Pe când trăia, Absalom își ridicase un stâlp de aducere aminte în valea împăratului
18:18
Gen. 14:17
. Căci zicea: „N-am
18:18
Cap. 14:27.
fii prin care să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu.” Și a pus numele său stâlpului, care și astăzi se numește Stâlpul lui Absalom.

Solia lui Cuși

19Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis: „Lasă-mă să dau fuga și să duc împăratului vestea cea bună că Domnul i-a făcut dreptate, scăpându-l din mâna vrăjmașilor săi.” 20Ioab i-a zis: „Nu tu ai să duci veștile azi; le vei duce într-o altă zi, dar nu astăzi, fiindcă fiul împăratului a murit.” 21Și Ioab a zis lui Cuși: „Du-te și vestește împăratului ce ai văzut.” Cuși s-a închinat înaintea lui Ioab și a dat fuga. 22Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis iarăși lui Ioab: „Orice s-ar întâmpla, lasă-mă să alerg după Cuși.” Și Ioab a zis: „Pentru ce vrei să alergi, fiule? Nu este o solie care-ţi va fi de folos.” 23„Orice s-ar întâmpla, vreau să alerg”, a zis din nou Ahimaaţ. Și Ioab i-a zis: „Dă fuga!” Ahimaaţ a alergat pe drumul care duce în câmpie și a luat-o înaintea lui Cuși. 24David ședea între cele două porţi. Caraula

18:24
2 Împ. 9:17
s-a dus pe acoperișul porţii spre zid; a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur-singurel. 25Caraula a strigat și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: „Dacă este singur, aduce vești.” Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26Caraula a văzut un alt om alergând și a strigat la portar: „Iată, un om aleargă singur-singurel.” Împăratul a zis: „Și el aduce vești.” 27Caraula a zis: „Alergătura celui dintâi pare că e a lui Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc.” Și împăratul a zis: „Este un om de bine și aduce vești bune.” 28Ahimaaţ a strigat și a zis împăratului: „Este bine de tot!” S-a închinat înaintea împăratului cu faţa până la pământ și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care a dat în mâinile noastre pe cei ce ridicau mâna împotriva domnului nostru, împăratul.” 29Împăratul a zis: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?” Ahimaaţ a răspuns: „Am văzut o mare învălmășeală când a trimis Ioab pe slujitorul împăratului și pe mine, slujitorul tău, dar nu știu ce era.” 30Și împăratul a zis: „Stai colea la o parte.” Și Ahimaaţ a stat deoparte. 31Îndată a sosit Cuși. Și a zis: „Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi, Domnul ţi-a făcut dreptate, scăpându-te din mâna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta.” 32Împăratul a zis lui Cuși: „Tânărul Absalom este bine, sănătos?” Cuși a răspuns: „Ca tânărul acesta să fie vrăjmașii domnului meu, împăratul, și toţi cei ce se ridică împotriva ta, ca să-ţi facă rău!” 33Atunci, împăratul, cutremurându-se, s-a suit în odaia de sus a porţii și a plâns. Pe când mergea, zicea: „Fiul
18:33
Cap. 19:4.
meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n-am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!”

19

Jalea împăratului

191Au venit și au spus lui Ioab: „Iată că împăratul plânge și se jelește din pricina lui Absalom.” 2Și, în ziua aceea, biruinţa s-a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea, poporul auzea zicându-se: „Împăratul este mâhnit din pricina fiului său.” 3În aceeași zi, poporul a intrat în cetate

19:3
Vers. 32.
pe furiș, ca niște oameni rușinaţi că au fugit din luptă. 4Împăratul își acoperise
19:4
Cap. 15:30.
faţa și striga în gura mare: „Fiul
19:4
Cap. 18:33.
meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!” 5Ioab a intrat în odaia unde era împăratul și a zis: „Tu acoperi azi de rușine faţa tuturor slujitorilor tăi, care au scăpat azi viaţa ta, a fiilor tăi și a fetelor tale, a nevestelor tale și a ţiitoarelor tale. 6Tu iubești pe cei ce te urăsc și urăști pe cei ce te iubesc, căci arăţi azi că pentru tine nu sunt nici căpetenii, nici slujitori; și văd acum că, dacă ar trăi Absalom și noi toţi am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ţi-ar fi plăcut. 7Scoală-te dar, ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăţi, nu va rămâne un om cu tine în noaptea aceasta, și aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decât toate nenorocirile care ţi s-au întâmplat din tinereţe până acum.” 8Atunci, împăratul s-a sculat și a șezut la poartă. Au spus la tot poporul: „Iată că împăratul stă la poartă.” Și tot poporul a venit înaintea împăratului.

Întoarcerea împăratului la Ierusalim

Însă Israel fugise, fiecare în cortul lui. 9Și în toate seminţiile lui Israel, tot poporul se certa zicând: „Împăratul ne-a izbăvit din mâna vrăjmașilor noștri, el ne-a scăpat din mâna filistenilor, și acum a trebuit să fugă

19:9
Cap. 15:14.
din ţară dinaintea lui Absalom. 10Și Absalom, pe care-l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie. De ce nu puneţi o vorbă pentru întoarcerea împăratului?” 11La rândul său, împăratul David a trimis să spună preoţilor Ţadoc și Abiatar: „Vorbiţi bătrânilor lui Iuda și spuneţi-le: ‘Pentru ce aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui? (Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese până la împărat.) 12Voi sunteţi fraţii mei, sunteţi os
19:12
Cap. 5:1.
din oasele mele și carne din carnea mea. Pentru ce aţi fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?’ 13Și lui Amasa
19:13
Cap. 17:25.
spuneţi-i așa: ‘Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească
19:13
Rut 1:17
Dumnezeu cu toată asprimea dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!’” 14David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur
19:14
Jud. 20:1
om, și au trimis să spună împăratului: „Întoarce-te, tu și toţi slujitorii tăi.” 15Împăratul s-a întors și a ajuns până la Iordan. Și Iuda s-a dus la Ghilgal
19:15
Ios. 5:9
, ca să iasă înaintea împăratului și să-l facă să treacă Iordanul.

Bunătatea lui David faţă de Șimei

16Șimei

19:16
Cap. 16:5.
, fiul lui Ghera, Beniamitul, care era din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu cei din Iuda înaintea împăratului David. 17Avea cu el o mie de oameni din Beniamin și pe Ţiba
19:17
Cap. 9:2,10;
, mai-marele casei lui Saul, și pe cei cincisprezece fii și pe cei douăzeci de robi ai lui Ţiba. Au trecut Iordanul în faţa împăratului. 18Luntrea pusă la îndemâna împăratului tocmai pornise ca să-i treacă și casa dincolo; și în clipa când era să treacă împăratul Iordanul, Șimei, fiul lui Ghera, s-a închinat înaintea lui. 19Și a zis împăratului: „Să nu ţină seamă
19:19
1 Sam. 22:15
domnul meu de nelegiuirea mea
19:19
Cap. 16:5.
, să uite că robul tău l-a ocărât în ziua când împăratul, domnul meu, ieșea din Ierusalim și să nu ţină seamă
19:19
Cap. 13:33.
împăratul de lucrul acesta! 20Căci robul tău mărturisește că a păcătuit. Și iată, vin astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif
19:20
Cap. 16:5.
, înaintea împăratului, domnul meu.” 21Atunci, Abișai, fiul Ţeruiei, a luat cuvântul și a zis: „Nu trebuie oare să moară Șimei pentru că a blestemat
19:21
Exod 22:28
pe unsul Domnului?” 22Dar David a zis: „Ce
19:22
Cap. 16:10.
am eu cu voi, fiii Ţeruiei, și pentru ce vă arătaţi astăzi potrivnicii mei? Astăzi să se omoare
19:22
1 Sam. 11:13
oare vreun om în Israel? Nu știu eu că împărăţesc azi peste Israel?” 23Și împăratul
19:23
1 Împ. 2:8,9,37,46
a zis lui Șimei: „Nu vei muri!” Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.

Bunătatea lui David faţă de Mefiboșet

24Mefiboșet

19:24
Cap. 9:6.
, fiul lui Saul, s-a coborât și el înaintea împăratului. Nu-și îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-și spălase hainele din ziua când plecase împăratul până în ziua când se întorcea în pace. 25Când s-a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: „Pentru ce n-ai venit
19:25
Cap. 16:17.
cu mine, Mefiboșet?” 26Și el a răspuns: „Împărate, domnul meu, slujitorul meu m-a înșelat, căci robul tău, care este olog, zisese: ‘Voi pune șaua pe măgar, voi încăleca pe el și voi merge cu împăratul.’ 27Și el a
19:27
Cap. 16:3.
înnegrit pe robul tău la domnul meu, împăratul. Dar domnul meu
19:27
Cap. 14:17,20.
, împăratul, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede. 28Căci toţi cei din casa tatălui meu au fost niște oameni vrednici de moarte înaintea împăratului, domnul meu, și totuși
19:28
Cap. 9:7,10,13.
tu ai pus pe robul tău în rândul celor ce mănâncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu și ce am să cer eu împăratului?” 29Împăratul i-a zis: „Ce mai vorbești atâta? Am spus: ‘Tu și Ţiba veţi împărţi pământurile.’” 30Și Mefiboșet a zis împăratului: „Să ia chiar totul, căci împăratul, domnul meu, se întoarce în pace acasă.”

Mulţumirea lui David faţă de Barzilai

31Barzilai

19:31
1 Împ. 2:7
, Galaaditul, s-a coborât din Roghelim și a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să-l petreacă până dincolo de Iordan. 32Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise
19:32
Cap. 17:27.
de împărat în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat. 33Împăratul a zis lui Barzilai: „Vino cu mine, și te voi hrăni la mine, în Ierusalim.” 34Dar Barzilai a răspuns împăratului: „Câţi ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim? 35Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani
19:35
Ps. 90:10
. Pot eu să mai cunosc ce este bun și ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă și bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreţilor și cântăreţelor? Și pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? 36Robul tău va merge puţin dincolo de Iordan cu împăratul. De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere? 37Să se întoarcă robul tău și să mor în cetatea mea, lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele! Dar iată că robul tău Chimham
19:37
1 Împ. 2:7Ier. 41:17
va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el.” 38Împăratul a zis: „Chimham să treacă împreună cu mine și voi face pentru el ce vei vrea; tot ce vei dori de la mine, îţi voi da!” 39După ce tot poporul a trecut Iordanul și după ce l-a trecut și împăratul, împăratul l-a sărutat
19:39
Gen. 31:55
pe Barzilai și l-a binecuvântat. Și Barzilai s-a întors acasă. 40Împăratul s-a îndreptat spre Ghilgal, însoţit de Chimham. Tot poporul lui Iuda și jumătate din poporul lui Israel petrecuseră pe împărat dincolo de Iordan. 41Dar toţi bărbaţii lui Israel au venit la împărat și i-au zis: „Pentru ce te-au furat fraţii noștri, bărbaţii lui Iuda, și au trecut
19:41
Vers. 15.
pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui și cu toţi oamenii lui David?” 42Toţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel: „Fiindcă împăratul ne este
19:42
Vers. 12.
rudă. Și ce aţi găsit aici, ca să vă mâniaţi? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne-a făcut el daruri?” 43Și bărbaţii lui Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda: „Împăratul este de zece ori mai mult al nostru și chiar la David avem mai mult drept decât voi. Pentru ce ne-aţi nesocotit? N-am fost noi cei dintâi care am spus să se întoarcă împăratul nostru?” Și bărbaţii lui Iuda au vorbit
19:43
Jud. 8:1
12:1
cu mai multă asprime decât bărbaţii lui Israel.

20

Ioab omoară pe Amasa

201Acolo era un om de nimic, numit Șeba, fiul lui Bicri, Beniamitul. El a sunat din trâmbiţă și a zis: „Noi

20:1
Cap. 19:43.
n-avem nicio parte cu David, nicio moștenire cu fiul lui Isai! Fiecare
20:1
1 Împ. 12:162 Cron. 10:16
la cortul său, Israele!” 2Și toţi bărbaţii lui Israel s-au depărtat de David și au urmat pe Șeba, fiul lui Bicri. Dar bărbaţii lui Iuda au rămas credincioși împăratului lor și l-au însoţit de la Iordan până la Ierusalim. 3David a intrat iarăși în casa lui, la Ierusalim. Împăratul a luat cele zece ţiitoare
20:3
Cap. 15:16;
pe care le lăsase pentru paza casei și le-a pus într-o casă sub pază; a îngrijit de ele, dar n-a intrat la ele. Și au fost închise până în ziua morţii lor, trăind în văduvie. 4Împăratul a zis lui Amasa: „Cheamă-mi
20:4
Cap. 19:13.
peste trei zile pe bărbaţii lui Iuda, și tu să fii de faţă aici.” 5Amasa a plecat să cheme pe Iuda, dar a zăbovit peste vremea pe care i-o hotărâse împăratul. 6David a zis atunci lui Abișai: „Șeba, fiul lui Bicri, ne va face acum mai mult rău decât Absalom. Ia tu însuţi pe slujitorii
20:6
Cap. 11:11.
stăpânului tău și urmărește-l, ca nu cumva să găsească cetăţi întărite și să se ascundă dinaintea noastră.” 7Și Abișai a plecat, urmat de oamenii lui Ioab, de cheretiţi
20:7
Cap. 8:18.
și de peletiţi, și de toţi vitejii; au ieșit din Ierusalim ca să urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri. 8Când au fost lângă piatra cea mare care este la Gabaon, Amasa a ajuns înaintea lor. Ioab era încins cu o sabie pe deasupra hainelor de război cu care era îmbrăcat; ea era legată la coapsă și stătea în teacă și, când a înaintat Ioab, sabia a alunecat. 9Ioab a zis lui Amasa: „Ești sănătos, frate?” Și, cu mâna dreaptă, a apucat
20:9
Mat. 26:49Luca 22:47
pe Amasa de barbă să-l sărute. 10Amasa n-a luat seama la sabia care era în mâna lui Ioab, și Ioab l-a lovit
20:10
1 Împ. 2:5
cu ea în
20:10
Cap. 2:23.
pântece și i-a vărsat măruntaiele pe pământ, fără să-i mai dea o a doua lovitură. Și Amasa a murit. Ioab și fratele său Abișai au urmărit pe Șeba, fiul lui Bicri. 11Un bărbat dintre oamenii lui Ioab a rămas lângă Amasa și zicea: „Cine vrea pe Ioab și cine este pentru David? Să urmeze pe Ioab!” 12Amasa se rostogolea în sânge în mijlocul drumului, și omul acela, văzând că tot poporul se oprește, a tras pe Amasa din drum, pe un câmp, și a aruncat o haină pe el când a văzut că toţi cei ce ajungeau lângă el se opreau. 13După ce a fost luat din drum, fiecare a urmat pe Ioab, ca să urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri.

Omorârea lui Șeba

14Ioab a străbătut toate seminţiile lui Israel înspre Abel-Bet-Maaca

20:14
2 Împ. 15:292 Cron. 16:4
și toţi bărbaţii de seamă s-au strâns și l-au urmat. 15Au venit și au împresurat pe Șeba în Abel-Bet-Maaca și au ridicat
20:15
2 Împ. 19:32
împotriva cetăţii un val care atingea întăritura. Tot poporul care era cu Ioab săpa zidul ca să-l facă să cadă. 16Atunci, o femeie înţeleaptă a început să strige din cetate: „Ascultaţi, ascultaţi! Spuneţi, vă rog, lui Ioab: ‘Apropie-te până aici, căci vreau să-ţi vorbesc!’” 17El s-a apropiat de ea, și femeia a zis: „Tu ești Ioab?” El a răspuns: „Eu sunt.” Și ea i-a zis: „Ascultă vorbele roabei tale.” El i-a răspuns: „Ascult.” 18Și ea a zis: „Odinioară era obiceiul să se spună: ‘Să întrebăm în Abel!’ Și totul se isprăvea astfel. 19Eu sunt una din cetăţile liniștite și credincioase din Israel, și tu cauţi să pierzi o cetate care este o mamă în Israel! Pentru ce ai nimici tu moștenirea
20:19
1 Sam. 26:19
Domnului?” 20Ioab a răspuns: „Departe, departe de mine gândul să nimicesc sau să dărâm! 21Nu este așa! Dar un om din muntele lui Efraim, numit Șeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna împotriva împăratului David; daţi-l încoace numai pe el, și mă voi depărta de cetate.” Femeia a zis lui Ioab: „Iată, capul lui îţi va fi aruncat peste zid.” 22Și femeia s-a dus și a înduplecat pe tot poporul cu înţelepciunea
20:22
Ecl. 9:14,15
ei; au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și l-au aruncat lui Ioab. Ioab a sunat din trâmbiţă; s-au împrăștiat de lângă cetate și fiecare s-a dus în cortul lui. Și Ioab s-a întors la Ierusalim, la împărat.

Dregătorii lui David

23Ioab

20:23
Cap. 8:16,18.
era mai-mare peste toată oștirea lui Israel; Benaia, fiul lui Iehoiada, era în fruntea cheretiţilor și a peletiţilor; 24Adoram era mai-mare
20:24
1 Împ. 4:6
peste dări; Iosafat
20:24
Cap. 8:16.
, fiul lui Ahilud, era scriitor (arhivar); 25Șeia era logofăt; Ţadoc
20:25
Cap. 8:17.
și Abiatar erau preoţi 26și Ira
20:26
Cap. 23:38.
din Iair era slujbaș de stat al lui David.