21După aceea, David a întrebat
30:7,8
pe Domnul: „Să mă sui în vreuna din cetăţile lui Iuda?” Domnul i-a răspuns: „Suie-te.” David a zis: „Unde să mă sui?” Și Domnul a răspuns: „La
Hebron.” 2David s-a suit acolo cu cele două neveste
ale sale: Ahinoam din Izreel și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal. 3David a luat cu el și pe oamenii
30:11 Cron. 12:1
care erau la el, pe fiecare cu casa lui, și au locuit în cetăţile Hebronului. 4Bărbaţii lui Iuda au
venit și au uns acolo pe David ca împărat peste casa lui Iuda.
Au dat de știre lui David că oamenii
din Iabesul Galaadului au îngropat pe Saul. 5David a trimis niște soli oamenilor din Iabesul Galaadului să le spună: „Binecuvântaţi
3:10Ps. 115:15
să fiţi de Domnul, fiindcă aţi arătat astfel bunăvoinţă faţă de Saul, stăpânul vostru, și l-aţi îngropat! 6Și acum, Domnul
să vă arate bunătate și credincioșie! Vă voi face și eu bine, pentru că v-aţi purtat astfel. 7Să vi se întărească mâinile și fiţi viteji, căci stăpânul vostru Saul a murit, și pe mine m-a uns casa lui Iuda împărat peste ea.”
8Însă Abner
, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Saul, a luat pe Iș-Boșet, fiul lui Saul, și l-a trecut la Mahanaim. 9L-a pus împărat peste Galaad, peste gheșuriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul. 10Iș-Boșet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când s-a făcut împărat al lui Israel și a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a rămas lipită de David. 11Timpul
cât a domnit David la Hebron peste casa lui Iuda a fost de șapte ani și șase luni.
12Abner, fiul lui Ner, și oamenii lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, au ieșit din Mahanaim ca să meargă asupra Gabaonului
. 13Ioab, fiul Ţeruiei, și oamenii lui David au pornit și ei. S-au întâlnit la iazul
din Gabaon și s-au oprit unii dincoace de iaz și ceilalţi dincolo. 14Abner a zis lui Ioab: „Să se scoale tinerii aceștia și să se bată înaintea noastră!” Ioab a răspuns: „Să se scoale!” 15S-au sculat și au înaintat în același număr: doisprezece din Beniamin pentru Iș-Boșet, fiul lui Saul, și doisprezece inși ai lui David. 16Fiecare, apucând pe potrivnicul lui de cap, i-a împlântat sabia în coastă și au căzut toţi deodată. Și locul acela de lângă Gabaon s-a numit Helcat-Haţurim (Locul Săbiilor). 17În ziua aceea a fost o luptă foarte aprigă, în care Abner și bărbaţii lui Israel au fost bătuţi de oamenii lui David. 18Acolo se aflau cei
trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute
de picioare, ca
8:14
o căprioară de câmp. 19El a urmărit pe Abner fără să se abată la dreapta sau la stânga. 20Abner s-a uitat înapoi și a zis: „Tu ești, Asael?” Și el a răspuns: „Eu.” 21Abner i-a zis: „Abate-te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul din tinerii aceștia și ia-i armele.” Dar Asael n-a vrut să se abată dindărătul lui. 22Abner a zis iarăși lui Asael: „Abate-te dinapoia mea. Pentru ce să te lovesc și să te trântesc la pământ? Cum voi ridica apoi faţa înaintea fratelui tău Ioab?” 23Și Asael n-a vrut să se abată. Atunci, Abner l-a lovit în pântece
cu capătul de jos al suliţei și suliţa a ieșit pe dinapoi. A căzut și a murit pe loc. Toţi cei ce ajungeau în locul unde căzuse Asael mort se opreau. 24Ioab și Abișai au urmărit pe Abner. Și, la asfinţitul soarelui, au ajuns la coasta Ama, care este în dreptul Ghiahului, pe drumul care duce în pustia Gabaonului. 25Fiii lui Beniamin s-au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată și s-au oprit pe vârful unui deal. 26Abner a chemat pe Ioab și a zis: „Oare mereu are să sfâșie sabia? Nu știi că la sfârșit va fi amar? Până când vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe fraţii lui?” 27Ioab a răspuns: „Viu este Dumnezeu că, dacă n-ai
fi vorbit, poporul n-ar fi încetat până mâine dimineaţă să urmărească pe fraţii lui.” 28Și Ioab a sunat din trâmbiţă și tot poporul s-a oprit; n-au mai urmărit pe Israel și nici nu s-au mai bătut. 29Abner și oamenii lui au mers toată noaptea în câmpie; au trecut Iordanul, au străbătut în întregime Bitronul și au ajuns la Mahanaim. 30Ioab s-a întors de la urmărirea lui Abner și a adunat tot poporul: lipseau nouăsprezece inși din oamenii lui David și Asael. 31Dar oamenii lui David omorâseră trei sute șaizeci de inși din bărbaţii lui Beniamin și ai lui Abner. 32Au luat pe Asael și l-au îngropat în mormântul tatălui său, la Betleem. Ioab și oamenii lui au mers toată noaptea și li s-au revărsat zorile în Hebron.
31Războiul a ţinut mult între casa lui Saul și casa lui David. David era tot mai tare, și casa lui Saul mergea slăbind. 2Lui David
i s-au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam
din Izreel; 3al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheșurului
; 4al patrulea, Adonia
, fiul Haghitei; al cincilea, Șefatia, fiul Abitalei, 5și al șaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceștia i s-au născut lui David la Hebron.
6În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul. 7Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa
, fata lui Aiia. Și Iș-Boșet a zis lui Abner: „Pentru ce ai intrat la ţiitoarea
tatălui meu?” 8Abner s-a mâniat foarte rău de cuvintele lui Iș-Boșet și a răspuns: „Oare
cap de câine sunt eu și ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii și prietenii lui, nu te-am dat în mâinile lui David, și astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta? 9Dumnezeu să pedepsească
cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat
16:1,12
28:171 Cron. 12:23
Domnul lui David, 10când i-a spus că împărăţia va fi luată de la casa lui Saul și că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel și peste Iuda, de la Dan
până la Beer-Șeba.” 11Iș-Boșet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el. 12Abner a trimis soli la David să-i spună din partea lui: „A cui este ţara? Fă legământ cu mine, și mâna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul.” 13El a răspuns: „Bine, voi face legământ cu tine, dar îţi cer un lucru: să nu-mi vezi faţa
decât dacă-mi vei aduce mai întâi pe Mical
, fata lui Saul, când vei veni la mine.” 14Și David a trimis soli lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m-am logodit pentru
o sută de prepuţuri de la filisteni.” 15Iș-Boșet a trimis s-o ia de la bărbatul ei, Paltiel
, fiul lui Laiș. 16Și bărbatul ei a mers după ea plângând până la Bahurim
. Atunci, Abner i-a zis: „Pleacă și întoarce-te!” Și el s-a întors. 17Abner a stat de vorbă cu bătrânii lui Israel și le-a zis: „Odinioară voi doreaţi să aveţi împărat pe David; 18puneţi-l acum, căci Domnul
a zis despre el: ‘Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mâna filistenilor și din mâna tuturor vrăjmașilor lui.’” 19Abner a vorbit și lui Beniamin și s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărâse Israel și toată casa lui
Beniamin. 20A ajuns la David, în Hebron, însoţit de douăzeci de oameni, și David a dat un ospăţ în cinstea lui Abner și a celor care erau cu el. 21Abner a zis lui David: „Mă voi scula și voi pleca să
strâng tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca să facă legământ cu tine și să domnești
în totul după dorinţa ta.” David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.
22Ioab și oamenii lui David s-au întors de la urmărirea unei cete și au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David, în Hebron, căci David îi dăduse drumul și plecase în pace. 23Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s-a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul și s-a dus în pace.” 24Ioab s-a dus la împărat și a zis: „Ce ai făcut? Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul și l-ai lăsat să plece? 25Tu cunoști pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înșele, ca să-ţi pândească pașii
și să știe tot ce faci.” 26Și Ioab, după ce a plecat de la David, a trimis pe urmele lui Abner niște soli care l-au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira: David nu știa nimic. 27Când s-a întors Abner la Hebron, Ioab l-a tras deoparte
în mijlocul porţii ca să-i vorbească în taină și l-a lovit acolo în pântece
și l-a omorât, ca să răzbune moartea fratelui său Asael
.
28David a aflat apoi și a zis: „Nevinovat sunt eu și împărăţia mea pe vecie înaintea Domnului de sângele lui Abner, fiul lui Ner. 29Sângele acesta să cadă
asupra lui Ioab și asupra întregii case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva atins de o scurgere
de sămânţă sau de lepră, sau care să se rezeme în cârjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pâine!” 30Astfel, Ioab și fratele său Abișai au omorât pe Abner pentru că omorâse pe fratele lor Asael
în lupta de la Gabaon. 31David a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Rupeţi-vă
hainele, încingeţi-vă
cu saci și bociţi-vă înaintea lui Abner!” Și împăratul David mergea în urma sicriului. 32Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner, și tot poporul plângea.
33Împăratul a făcut următoarea cântare de jale pentru Abner și a zis:
„Să moară Abner cum moare
un mișel?
34N-aveai nici mâinile legate,
Nici picioarele puse în lanţuri
Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi!”
Și tot poporul a plâns și mai mult după Abner.
35Tot poporul s-a apropiat de David ca
să-l facă să mănânce ceva cât era încă ziuă, dar David a jurat zicând: „Să mă pedepsească
Dumnezeu cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de
apusul soarelui!” 36Lucrul acesta a fost cunoscut și plăcut la tot poporul; toţi au găsit că era bine ce făcuse împăratul. 37Tot poporul și tot Israelul au înţeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului. 38Împăratul a zis slujitorilor săi: „Nu știţi că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel? 39Eu sunt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească, și oamenii aceștia, fiii Ţeruiei, sunt
prea puternici pentru mine. Domnul
să răsplătească după răutatea lui celui ce a făcut răul!”
41Când a auzit fiul lui Saul că Abner a murit la Hebron, mâinile i-au rămas fără
putere și tot Israelul s-a
înspăimântat. 2Fiul lui Saul avea doi capi peste cetele de război, dintre care unul se numea Baana, iar altul, Recab; erau fiii lui Rimon din Beerot, dintre fiii lui Beniamin. Căci Beerot
era privit ca făcând parte din Beniamin, 3și beerotiţii fugiseră la Ghitaim
, unde au locuit până în ziua de azi. 4Ionatan
, fiul lui Saul, avea un fiu olog de picioare și în vârstă de cinci ani când a venit din Izreel
vestea morţii lui Saul și a lui Ionatan; doica lui l-a luat și a fugit și, fiindcă se grăbea să fugă, a căzut și a rămas olog; numele lui era Mefiboșet. 5Și fiii lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, s-au dus în timpul zădufului zilei în casa lui Iș-Boșet, care își făcea somnul de amiază. 6Au pătruns până în mijlocul casei, dându-se drept negustori de grâu, și l-au lovit în pântece
; apoi Recab și Baana, fratele său, au scăpat. 7Au intrat în casă pe când el era culcat pe pat, în odaia lui de dormit, l-au lovit, l-au omorât și i-au tăiat capul. I-au luat capul și au mers toată noaptea prin câmpie. 8Au adus capul lui Iș-Boșet la David, în Hebron, și au zis împăratului: „Iată capul lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, vrăjmașul tău, care voia să-ţi ia
23:15
25:29
viaţa; Domnul răzbună azi pe împărat, domnul meu, împotriva lui Saul și împotriva neamului lui.” 9David a răspuns lui Recab și lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon din Beerot: „Viu este Domnul
, care m-a izbăvit din orice primejdie, 10că pe cel ce a venit să-mi spună
: ‘Iată, Saul a murit’ și care credea că-mi aduce o veste bună, l-am prins și l-am omorât la Ţiclag, ca să-l răsplătesc pentru știrea lui, 11și, când niște răi au ucis pe un om nevinovat în casa lui și în patul lui, cu cât mai mult îi voi cere
sângele din mâinile voastre și vă voi nimici de pe pământ.” 12Și David a poruncit
oamenilor lui să-i omoare; le-au tăiat mâinile și picioarele și i-au spânzurat la marginea iazului din Hebron. Au luat apoi capul lui Iș-Boșet și l-au îngropat în mormântul
lui Abner, la Hebron.