Pavel își ia rămas-bun de la ucenicii din Tir
211După ce ne-am smuls din braţele lor, am plecat pe apă și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos și de-acolo la Patara. 2Am găsit o corabie care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea și am plecat. 3Am trecut prin faţa insulei Cipru, am lăsat-o la stânga și ne-am urmat drumul spre Siria, apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4Acolo am găsit pe ucenici și am rămas șapte zile. Ucenicii
21:12
, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5Dar când s-au împlinit zilele, am plecat și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toţi, cu nevestele și copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat
pe mal și ne-am rugat. 6Apoi ne-am luat ziua bună unii de la alţii și noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasă
.
Pavel la Ptolemaida și la Cezareea. Prorocia lui Agab
7După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraţilor și am stat la ei o zi. 8A doua zi, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul
, care
8:26,40
era unul din cei șapte, și am găzduit la el. 9El avea patru fete fecioare, care
proroceau. 10Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc numit Agab
s-a coborât din Iudeea 11și a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, și-a legat picioarele și mâinile și a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: ‘Așa
21:33
vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta și-l vor da în mâinile neamurilor.’” 12Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât și cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13Atunci Pavel a răspuns: „Ce
faceţi de plângeţi așa și-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” 14Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit și am zis: „Facă-se voia
26:42Luca 11:2
22:42
Domnului!” 15După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare și ne-am suit la Ierusalim. 16Câţiva ucenici din Cezareea au venit și ei cu noi și ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.
Pavel la Ierusalim, în Templu
17Când
am ajuns la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie. 18A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov
Gal. 1:19
2:9
și toţi prezbiterii s-au adunat acolo. 19După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit
Rom. 15:18,19
cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul neamurilor prin
20:24
slujba lui. 20Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi, i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toţi sunt plini de râvnă
Rom. 10:2Gal. 1:14
pentru Lege. 21Dar ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi iudeii care trăiesc printre neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-și taie copiii împrejur și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22Ce este de făcut? Negreșit, mulţimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23Deci, fă ce-ţi vom spune noi. Avem aici patru bărbaţi, care au făcut o juruinţă. 24Ia-i cu tine, curăţește-te împreună cu ei și cheltuiește tu pentru ei, ca să-și radă
capul. Și astfel vor cunoaște toţi că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rânduială și păzești Legea. 25Cu privire la neamurile care au crezut, noi
am hotărât și le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate și de curvie.” 26Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curăţit și a
intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească
sfârșitul zilelor curăţirii, când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.
Prinderea lui Pavel
27Către sfârșitul celor șapte zile, iudeii
din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au
pus mâinile pe el 28și au început să strige: „Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Iată omul care
propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia, ba încă a vârât și pe niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt.” 29În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim
, Efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30Toată cetatea s-a pus în mișcare
și s-a strâns norodul din toate părţile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. 31Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. 32Acesta
24:7
a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să mai bată pe Pavel. 33Atunci, căpitanul s-a apropiat, a
pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. 34Dar unii strigau într-un fel, alţii într-alt fel prin mulţime. Fiindcă nu putea deci să înţeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetăţuie. 35Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, 36căci mulţimea norodului se ţinea după el și striga: „La moarte
cu el!”
Pavel cere voie să vorbească
37Tocmai când era să fie băgat în cetăţuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?” Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? 38Nu cumva
ești egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă și a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?” 39„Eu
22:3
sunt iudeu”, a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.” 40După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și a
făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel: