Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
25

251Festus, când a venit în ţinutul său, după trei zile s-a suit de la Cezareea în Ierusalim. 2Preoţii cei mai de seamă

25:2
Cap. 24:1. Vers. 15.
și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruinţă 3și i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau
25:3
Cap. 23:12,15.
o cursă, ca să-l omoare pe drum. 4Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși are să plece în curând acolo. 5„Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine și, dacă
25:5
Cap. 18:14. Vers. 18.
este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.” 6Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile, apoi s-a coborât la Cezareea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel. 7Când a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat și au adus împotriva lui multe
25:7
Marcu 15:3Luca 23:2,10
și grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi. 8Pavel a început să se apere și a zis: „N-am păcătuit cu nimic nici
25:8
Cap. 6:13;
împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.” 9Festus, care voia
25:9
Cap. 24:27.
să capete bunăvoinţa iudeilor, drept răspuns a zis lui Pavel: „Vrei
25:9
Vers. 20.
să te sui la Ierusalim și să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?” 10Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptăţit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine. 11Dacă
25:11
Cap. 18:14;
am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte, dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer
25:11
Cap. 26:32;
să fiu judecat de Cezar.” 12Atunci, Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De Cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”

Împăratul Agripa la Cezareea

13După câteva zile, împăratul Agripa și Berenice au sosit la Cezareea, ca să ureze de bine lui Festus. 14Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel și a zis: „Felix a lăsat în temniţă pe un

25:14
Cap. 24:27.
om 15împotriva
25:15
Vers. 2,3.
căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoţii cei mai de seamă și bătrânii iudeilor și i-au cerut osândirea. 16Le-am
25:16
Vers. 4,5.
răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus faţă cu pârâșii lui și să fi avut putinţa să se apere de lucrurile de care este pârât. 17Ei au venit deci aici și, fără întârziere
25:17
Vers. 6.
, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător și am poruncit să aducă pe omul acesta. 18Pârâșii, când s-au înfăţișat, nu l-au învinuit de niciunul din lucrurile rele pe care mi le închipuiam eu. 19Aveau împotriva lui numai
25:19
Cap. 18:15;
niște neînţelegeri cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit și despre care Pavel spunea că este viu. 20Fiindcă nu știam ce hotărâre să iau în neînţelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ţinută ca să fie supusă hotărârii împăratului și am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.” 22Agripa
25:22
Cap. 9:15.
a zis lui Festus: „Aș vrea să aud și eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.” 23A doua zi deci, Agripa și Berenice au venit cu multă fală și au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii și cu oamenii cei mai de frunte ai cetăţii. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo. 24Atunci, Festus a zis: „Împărate Agripa și voi toţi care sunteţi de faţă cu noi, uitaţi-vă la omul acesta, despre care toată
25:24
Vers. 2,3,7.
mulţimea iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigând că nu trebuie să
25:24
Cap. 22:22.
mai trăiască. 25Fiindcă am înţeles că n-a făcut
25:25
Cap. 23:9,29;
nimic vrednic de moarte și fiindcă singur
25:25
Vers. 11,12.
a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit. 26Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie. 27Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemniţat, fără să arăt de ce este pârât.”