Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
26

Pavel înaintea lui Agripa

261Agripa a zis lui Pavel: „Ai voie să te aperi!” Pavel a întins mâna și a început să se apere astfel: 2„Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta pentru toate lucrurile de care sunt pârât de iudei, 3căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînţelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculţi cu îngăduinţă. 4Viaţa mea, din cele dintâi zile ale tinereţii mele, este cunoscută de toţi iudeii, pentru că am petrecut-o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu. 5Dacă vor să mărturisească, ei știu de la început că am trăit ca fariseu, după cea mai îngustă partidă

26:5
Cap. 22:3;
a religiei noastre. 6Și
26:6
Cap. 23:6.
acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinţei
26:6
Gen. 3:15
22:18
26:4
49:10Deut. 18:152 Sam. 7:12Ps. 132:11Is. 4:2
7:14
9:6
40:10Ier. 23:5
33:14-16Ezec. 34:23
37:24Dan. 9:24Mica 7:20Rom. 15:8Tit 2:13
pe care a făcut-o Dumnezeu părinţilor noștri 7și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece
26:7
Iac. 1:1
seminţii ale noastre, care slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi
26:7
Luca 2:371 Tes. 3:101 Tim. 5:5
și noapte. Pentru această nădejde
26:7
Filip. 3:11
, împărate, sunt pârât eu de iudei! 8Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morţii? 9Și
26:9
Ioan 16:21 Tim. 1:13
eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret, 10și așa
26:10
Cap. 8:3.
am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniţă pe mulţi sfinţi, căci am primit puterea aceasta de la
26:10
Cap. 9:14,21;
preoţii cei mai de seamă; și, când erau osândiţi la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor. 11I-am pedepsit adesea în toate sinagogile
26:11
Cap. 22:19.
și îmi dădeam toată silinţa ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam până și în cetăţile străine. 12În
26:12
Cap. 9:3;
acest scop, m-am dus la Damasc, cu putere și învoire de la preoţii cei mai de seamă. 13Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui. 14Am căzut cu toţii la pământ, și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ‘Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești? Îţi este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui ţepuș.’ 15‘Cine ești, Doamne?’, am răspuns eu. Și Domnul a zis: ‘Eu sunt Isus, pe care-L prigonești. 16Dar scoală-te și stai în picioare, căci M-am arătat ţie ca
26:16
Cap. 22:15.
să te pun slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le. 17Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul neamurilor, la
26:17
Cap. 22:21.
care te trimit, 18ca să
26:18
Is. 35:5
42:7Luca 1:79Ioan 8:122 Cor. 4:4Efes. 1:181 Tes. 5:5
le deschizi ochii, să
26:18
2 Cor. 6:14Efes. 4:18
5:8Col. 1:131 Pet. 2:9,25
se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să
26:18
Luca 1:77
primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate și moștenirea
26:18
Efes. 1:11Col. 1:12
împreună cu cei
26:18
Cap. 20:32.
sfinţiţi.’ 19De aceea, împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești. 20Ci am
26:20
Cap. 9:20,22,29;
propovăduit întâi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudeea și la neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă fapte
26:20
Mat. 3:8
vrednice de pocăinţa lor. 21Iată de ce au pus iudeii
26:21
Cap. 21:30,31.
mâna pe mine în Templu și au căutat să mă omoare. 22Dar, mulţumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viaţă până în ziua aceasta și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic de la ce
26:22
Luca 24:27,44Rom. 3:21
au spus prorocii și Moise
26:22
Ioan 5:46
că are să se întâmple, 23și anume că
26:23
Luca 24:26,46
Hristosul trebuie să pătimească și că
26:23
1 Cor. 15:20Col. 1:18Apoc. 1:5
, după ce va fi Cel dintâi din învierea morţilor, va
26:23
Luca 2:32
vesti lumină norodului și neamurilor.” 24Pe când vorbea el astfel, ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: „Pavele, ești
26:24
2 Împ. 9:11Ioan 10:201 Cor. 1:23
2:13,14
4:10
nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie.” 25„Nu sunt nebun, preaalesule Festus”, a răspuns Pavel, „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate și chibzuite. 26Împăratul știe aceste lucruri și de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală, căci sunt încredinţat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au petrecut într-un colţ! 27Crezi tu în Proroci, împărate Agripa?… Știu că crezi.” 28Și Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creștin!” 29„Fie curând
26:29
1 Cor. 7:7
, fie târziu”, a răspuns Pavel, „să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi cei ce mă ascultă astăzi să fiţi așa cum sunt eu, afară de lanţurile acestea.”

Nevinovăţia lui Pavel recunoscută

30Împăratul, dregătorul, Berenice și toţi cei ce ședeau împreună cu ei s-au sculat. 31Și când au plecat, ziceau

26:31
Cap. 23:9,29;
unii către alţii: „Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.” 32Și Agripa a zis lui Festus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă
26:32
Cap. 25:11.
n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar.”