Trei luni în insula Malta
281După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul
se chema Malta. 2Barbarii
ne-au arătat o bunăvoinţă puţin obișnuită, ne-au primit pe toţi la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua și se lăsase un frig mare. 3Pavel strânsese o grămadă de mărăcini și-i pusese pe foc; o năpârcă a ieșit afară din pricina căldurii și s-a lipit de mâna lui. 4Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alţii: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaș, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.” 5Pavel a scuturat năpârca în foc și n-a simţit niciun rău. 6Oamenii aceia se așteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort, dar, după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă niciun
rău, și-au schimbat părerea și ziceau
că este un zeu.
Vindecarea tatălui lui Publius
7În împrejurimi erau moșiile mai-marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoinţă, trei zile. 8Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat
, a pus
7:32
16:18Luca 4:401 Cor. 12:9,28
mâinile peste el și l-a vindecat. 9Atunci au venit și ceilalţi bolnavi din ostrovul acela și au fost vindecaţi. 10Ni s-a dat mare cinste
și, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
Sosirea la Roma
11După o ședere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov și care purta semnul Dioscurilor. 12Am ajuns la Siracusa și am rămas acolo trei zile. 13De acolo, am mers înainte, pe lângă coastă și am venit la Regio, iar a doua zi, fiindcă sufla vântul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole, 14unde am dat peste niște fraţi, care ne-au rugat să mai rămânem șapte zile cu ei. Și așa am ajuns la Roma. 15Din Roma ne-au ieșit înainte, până în „Forul lui Apiu” și până la „Cele Trei Cârciumi”, fraţii, care auziseră despre noi. Când i-a văzut Pavel, a mulţumit lui Dumnezeu și s-a îmbărbătat. 16Când am ajuns la Roma, sutașul a dat pe cei întemniţaţi căpitanului străjerilor palatului, iar lui
Pavel i s-a îngăduit să rămână într-un loc deosebit, cu un ostaș care-l păzea.
Pavel propovăduiește la Roma
17După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor și, când s-au adunat, le-a zis: „Fraţilor, fără să fi făcut
ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinţilor noștri, am
fost băgat la închisoare în Ierusalim și de acolo am fost dat în mâinile romanilor. 18După ce m-au supus la cercetare
, ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte. 19Dar iudeii s-au împotrivit și am
fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu. 20De aceea, v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi, căci din pricina
nădejdii lui Israel port eu acest
lanţ.” 21Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine. 22Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutindeni stârnește
4:14
împotrivire.” 23I-au hotărât o zi și au venit mai mulţi la locuinţa lui. Pavel le-a vestit
Împărăţia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi și a căutat să-i încredinţeze, prin
Legea lui Moise și prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ţinea de dimineaţă până seara. 24Unii
au crezut ce le spunea el, iar alţii n-au crezut. 25Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinţii voștri, 26când a zis: ‘Du-te
la poporul acesta și zi-i: «Veţi auzi cu urechile voastre, și nu veţi înţelege; cu ochii voștri veţi privi, și nu veţi vedea. 27Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.»’ 28Să știţi dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor
22:21
26:17,18Rom. 11:11
și o vor asculta.” 29Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei.
Pavel stă și propovăduiește doi ani la Roma
30Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toţi care veneau să-l vadă, 31propovăduia
Împărăţia lui Dumnezeu și învăţa pe oameni, cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.