ADUCERI AMINTE ȘI ÎNDEMNURI
CAPITOLELE 1—11
(Deuteronomul 8:2,3.)
Moise vorbește dincolo de Iordan
11Iată cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel dincoace
22:4,7
de Iordan, în pustie, într-o câmpie, faţă în faţă cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Haţerot și Di-Zahab. 2(De la Horeb până
la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile.) 3În al patruzecilea
an, în luna a unsprezecea, în ziua întâi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel și le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună. 4Aceasta era după ce a bătut
pe Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon, și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot și la Edrei
. 5Dincoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta și a zis: 6„Domnul Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb
, zicând: ‘Aţi locuit destulă
vreme în muntele acesta. 7Întoarceţi-vă și plecaţi; duceţi-vă la muntele amoriţilor și în toate împrejurimile: în câmpie, pe munte, în vale, în partea de miazăzi, pe ţărmul mării, în ţara canaaniţilor și în Liban, până la râul cel mare, râul Eufrat. 8Vedeţi, v-am pus ţara înainte, intraţi și luaţi în stăpânire ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voștri, Avraam
15:18
17:7,8
26:4
28:13
, Isaac și Iacov, că o va da lor și seminţei lor după ei.’
Cum a pus judecători
9În vremea aceea, v-am spus
: ‘Eu nu vă pot purta singur. 10Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulţit, și azi sunteţi foarte
mulţi la număr, ca stelele cerului. 11Domnul
Dumnezeul părinţilor voștri să vă mărească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, după
22:17
26:4Exod 32:13
cum a făgăduit! 12Cum
aș putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră și certurile voastre? 13Luaţi
din seminţiile voastre niște bărbaţi înţelepţi, pricepuţi și cunoscuţi și-i voi pune în fruntea voastră.’ 14Voi mi-aţi răspuns și aţi zis: ‘Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.’ 15Am luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi și cunoscuţi, și i-am pus
în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile voastre. 16Am dat, în același timp, următoarea poruncă judecătorilor voștri: ‘Să ascultaţi pe fraţii voștri și să judecaţi
după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele
lui sau cu străinul. 17Să nu
căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca și pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu
e Cel care face dreptate. Și când veţi găsi o pricină prea grea, s-o aduceţi
înaintea mea, ca s-o aud.’ 18Așa v-am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.
De la Horeb la Cades-Barnea
19Am plecat din Horeb și am
străbătut toată pustia aceea mare și grozavă pe care aţi văzut-o; am luat drumul care duce în muntele amoriţilor, cum ne poruncise Domnul Dumnezeul nostru, și am
ajuns la Cades-Barnea. 20Și eu v-am zis: ‘Aţi ajuns la muntele amoriţilor pe care ni-l dă Domnul Dumnezeul nostru. 21Iată că Domnul Dumnezeul tău îţi pune ţara înainte; suie-te, ia-o în stăpânire, cum ţi-a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme
și nu te înspăimânta.’ 22Voi v-aţi apropiat cu toţii de mine și aţi zis: ‘Să trimitem niște oameni înaintea noastră ca să iscodească ţara și să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea și asupra cetăţilor în care vom ajunge.’ 23Părerea aceasta mi s-a părut bună și am luat
doisprezece oameni dintre voi, câte un om de fiecare seminţie. 24Ei au
plecat, au trecut muntele și au ajuns până la valea Eșcol și au iscodit ţara. 25Au luat în mâini din roadele ţării și ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă și au zis: ‘Bună
ţară ne dă Domnul Dumnezeul nostru!’ 26Dar
voi n-aţi vrut să vă suiţi în ea și v-aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru. 27Aţi cârtit în corturile voastre și aţi zis: ‘Pentru că ne urăște
, de aceea ne-a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mâinile amoriţilor și să ne nimicească. 28Unde să ne suim? Fraţii noștri ne-au înmuiat inima, zicând: «Poporul
acela este un popor mai mare și mai înalt la statură decât noi; cetăţile sunt mari și întărite până la cer; ba încă, am văzut acolo și copii
de-ai lui Anac.»’ 29Eu v-am zis: ‘Nu vă înspăimântaţi și nu vă fie frică de ei. 30Domnul Dumnezeul
vostru, care merge înaintea voastră, Se va lupta El Însuși pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voștri în Egipt.’ 31Apoi, în pustie, ai văzut că Domnul Dumnezeul tău te-a purtat
63:9Osea 11:3Fapte 13:18
cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta. 32Cu toate acestea, voi
n-aţi avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru, 33care
mergea înaintea voastră pe drum, ca
să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuia să mergeţi, și ziua într-un nor. 34Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S-a mâniat și a jurat
zicând: 35‘Niciunul
din bărbaţii care fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voștri, 36afară
de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, și ţara în care a mers o voi da lui și copiilor lui, pentru că
a urmat în totul calea Domnului.’ 37Domnul S-a mâniat și pe mine
27:144:21
34:4Ps. 106:32
din pricina voastră și a zis: ‘Nici tu nu vei intra în ea. 38Iosua
, fiul lui Nun, slujitorul
33:111 Sam. 16:22
tău, va intra în ea; întărește-l
, căci el va pune pe Israel în stăpânirea ţării aceleia. 39Și pruncii
voștri, despre care aţi
zis: «Vor fi de jaf!», și fiii voștri, care nu cunosc
azi nici binele, nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le-o voi da și ei o vor stăpâni. 40Dar voi, întoarceţi-vă
și plecaţi în pustie, înspre Marea Roșie.’ 41Voi aţi răspuns și mi-aţi zis: ‘Am păcătuit
împotriva Domnului; ne vom sui și ne vom bate, cum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.’ Și v-aţi încins fiecare armele și v-aţi încumetat să vă suiţi pe munte. 42Domnul mi-a zis: ‘Spune-le: «Nu
vă suiţi și nu vă luptaţi, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmașii voștri.»’ 43Eu v-am spus, dar n-aţi ascultat, ci v-aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului și v-aţi suit semeţi
pe munte. 44Atunci amoriţii, care locuiesc pe muntele acesta, v-au ieșit înainte și v-au urmărit ca albinele
; v-au bătut din Seir până la Horma. 45La întoarcerea voastră, aţi plâns înaintea Domnului, dar Domnul nu v-a ascultat glasul și n-a luat aminte la voi. 46Și așa
20:1Jud. 11:17
aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.
Intrarea în pustie
21Ne-am întors și am plecat în pustie, pe drumul care duce la Marea Roșie, cum
îmi poruncise Domnul, și am ocolit multă vreme muntele Seir. 2Domnul mi-a zis: 3‘Vă ajunge
de când ocoliţi muntele acesta. Întoarceţi-vă spre miazănoapte. 4Dă următoarea poruncă poporului: «Acum aveţi
să treceţi prin hotarele fraţilor voștri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar să vă păziţi bine. 5Să nu vă încăieraţi cu ei, căci nu vă voi da în ţara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat
în stăpânire lui Esau. 6Să cumpăraţi de la ei, cu preţ de argint, hrana pe care o veţi mânca și să cumpăraţi de la ei, cu preţ de argint, chiar și apa pe care o veţi bea. 7Căci Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale și ţi-a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani
de când Domnul Dumnezeul tău este cu tine și n-ai dus lipsă de nimic.»’ 8Am
trecut pe departe de fraţii noștri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir, și pe departe de drumul care duce în câmpie, departe de Elat
și de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors și am apucat spre pustia Moabului.
Pribegirea în pustie
9Domnul mi-a zis: ‘Nu face război cu Moab și nu te apuca la luptă cu el, căci nu-ţi voi da nimic să stăpânești în ţara lui. Arul
l-am dat în stăpânire copiilor
lui Lot. 10(Mai înainte, aici locuiau emimii
: un popor mare, mult la număr și de statură înaltă, ca anachimii
. 11Ei treceau drept refaimiţi, ca și anachimii, dar moabiţii îi numeau emimi. 12Seir era locuit altădată
36:20
de horiţi; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor și s-au așezat în locul lor, cum a făcut Israel în ţara pe care o stăpânește și pe care i-a dat-o Domnul.) 13Acum sculaţi-vă și treceţi pârâul
Zered.’ Am trecut pârâul Zered. 14Vremea cât au ţinut călătoriile noastre de la Cades-Barnea
până la trecerea pârâului Zered a fost de treizeci și opt de ani, până
26:64
a pierit din mijlocul taberei tot neamul oamenilor de război, cum
le jurase Domnul. 15Mâna Domnului
106:26
a fost împotriva lor, ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit. 16După ce au pierit toţi bărbaţii de război, murind în mijlocul poporului, 17Domnul mi-a vorbit și a zis: 18‘Să treci azi hotarul Moabului, la cetatea Ar, 19și să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei și să nu te iei la luptă cu ei, căci nu-ţi voi da nimic de stăpânit în ţara copiilor lui Amon: am dat-o în stăpânire copiilor
lui Lot.’ 20Ţara aceasta trecea, de asemenea, ca o ţară a lui Refaim; mai înainte, locuiau în ea refaimiţii, și amoniţii îi numeau
zamzumimi: 21un popor
mare, mult la număr și de statură înaltă, ca anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea amoniţilor, care i-au izgonit și s-au așezat în locul lor. 22(Așa a făcut Domnul și pentru copiii lui Esau, care
locuiesc în Seir, când a nimicit pe horiţi
36:20-30
dinaintea lor; ei i-au izgonit și s-au așezat în locul lor, până în ziua de azi. 23De asemenea, aviţii
, care locuiau în sate până la Gaza
, au fost nimiciţi de caftoriţi
, ieșiţi din Caftor, care s-au așezat în locul lor.) 24‘Sculaţi-vă, plecaţi și treceţi
pârâul Arnon. Iată, îţi dau în mâini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, și ţara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25De azi
încolo, voi băga groaza și frica de tine în toate popoarele de sub cer; și, la auzul faimei tale, vor tremura și se vor îngrozi de tine.’
Cucerirea ţării lui Sihon, împăratul Hesbonului
26Din pustia Chedemot, am trimis soli la Sihon, împăratul Hesbonului
, cu vorbe de pace. Am trimis să-i spună: 27‘Lasă-mă
să trec prin ţara ta; voi ţine drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta, nici la stânga. 28Să-mi vinzi pe preţ de argint hrana pe care o voi mânca și să-mi dai cu preţ de argint apa pe care o voi bea; nu voi face altceva decât să trec
cu piciorul, 29lucru pe care mi l-au îngăduit
copiii lui Esau care locuiesc în Seir și moabiţii care locuiesc în Ar – îngăduie-mi și tu lucrul acesta, până voi trece Iordanul, ca să intru în ţara pe care ne-o dă Domnul Dumnezeul nostru.’ 30Dar Sihon
, împăratul Hesbonului, n-a vrut să ne lase să trecem pe la el, căci Domnul
Dumnezeul tău i-a făcut
duhul neînduplecat și i-a împietrit inima, ca să-l dea în mâinile tale, cum vezi azi. 31Domnul mi-a zis: ‘Vezi, acum încep să-ţi dau
pe Sihon și ţara lui; începe și tu dar să-i iei în stăpânire ţara ca s-o moștenești.’ 32Sihon
ne-a ieșit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră, la Iahaţ. 33Domnul
Dumnezeul nostru ni l-a dat în mâini și l-am
bătut, pe el și pe fiii lui și pe tot poporul lui. 34I-am luat atunci toate cetăţile și le-am nimicit
cu desăvârșire: bărbaţi, femei și prunci i-am nimicit cu desăvârșire și n-am lăsat să scape niciunul măcar. 35Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum și prada din cetăţile pe care le luaserăm. 36De la Aroer
, care este pe malurile pârâului Arnon, și de la cetatea care este în vale până la Galaad, n-a fost nicio cetate prea tare pentru noi: Domnul Dumnezeul nostru ni le-a dat pe toate
în mână. 37Dar de ţara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pârâului Iaboc
, de cetăţile de la munte și de toate
locurile pe care te-a oprit Domnul Dumnezeul tău să le lovești.
Cucerirea ţării lui Og
31Ne-am întors și ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og
, împăratul Basanului, ne-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei
. 2Domnul mi-a zis: ‘Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui, și ţara lui; să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon
, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon.’ 3Și Domnul Dumnezeul nostru a mai dat în mâinile noastre și pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui
; l-am bătut și n-am lăsat să scape niciunul din oamenii lui. 4I-am luat atunci toate cetăţile și n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: șaizeci de cetăţi, tot ţinutul
Argob, împărăţia lui Og din Basan. 5Toate cetăţile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porţi și zăvoare, afară de cetăţile fără ziduri, care erau foarte multe la număr. 6Le-am nimicit cu desăvârșire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului
; am nimicit cu desăvârșire toate cetăţile împreună cu bărbaţii, femeile și pruncii. 7Iar toate vitele și prada din cetăţi le-am luat pentru noi. 8Astfel, în vremea aceea am cucerit de la cei doi împăraţi ai amoriţilor ţara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la muntele Hermon 9(sidoniţii zic Hermonului
Sirion, și amoriţii îl numesc Senir
), 10toate cetăţile din
câmpie, tot Galaadul și tot Basanul
13:11
până la Salca și Edrei, cetăţi din împărăţia lui Og, în Basan. 11(Numai
Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul
refaimiţilor. Patul lui, un pat de fier, este la Raba
, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coţi, și lăţimea, de patru coţi, după cotul unui om.)
Împărţirea ţării de dincolo de Iordan
12Atunci am luat în stăpânire ţara aceasta. Am dat rubeniţilor și gadiţilor ţinutul de la Aroer
, care este pe pârâul Arnon, și jumătatea muntelui Galaad cu cetăţile
13:8
lui. 13Am dat la jumătate
din seminţia lui Manase ce mai rămânea din Galaad și toată împărăţia lui Og din Basan: tot ţinutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de Ţara Refaimiţilor. 14Iair
, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argob până la
16:6
hotarul gheșuriţilor și maacatiţilor și a pus numele lui târgurilor Basanului, numite
și azi târgurile lui Iair. 15Am dat
Galaadul lui Machir. 16Rubeniţilor și gadiţilor le-am dat o parte din Galaad până la pârâul Arnon, al cărui mijloc slujește ca hotar, și până la pârâul Iaboc, hotarul
copiilor lui Amon; 17le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la Chineret
până la marea
câmpiei, Marea
Sărată, la picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. 18În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă dă în mână ţara aceasta ca s-o stăpâniţi. Voi
, toţi cei buni de luptă, să mergeţi înarmaţi înaintea copiilor lui Israel. 19Numai femeile voastre, pruncii și vitele voastre – știu că aveţi multe vite – să rămână în cetăţile pe care vi le-am dat, 20până ce Domnul va da odihnă fraţilor voștri, ca și vouă, și vor lua și ei în stăpânire ţara pe care le-o dă Domnul Dumnezeul vostru dincolo de Iordan. După aceea, vă veţi întoarce
fiecare în moștenirea pe care v-am dat-o.’ 21În vremea aceea, am poruncit lui Iosua
și i-am zis: ‘Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru acestor doi împăraţi: așa va face Domnul tuturor împărăţiilor împotriva cărora vei merge. 22Nu te teme de ei, căci Domnul
Dumnezeul vostru va lupta El Însuși pentru voi.’
Moise cere să vadă ţara
23În vremea aceea, m-am rugat
Domnului și am zis: 24‘Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăţi robului Tău mărirea
Ta și mâna Ta cea puternică, căci care este dumnezeul
86:8
89:6,8
acela, în cer și pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale și să aibă o putere ca a Ta? 25Lasă-mă, Te rog, să trec și să văd
ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoși și Libanul!’ 26Dar Domnul
27:1431:234:4Ps. 106:32
S-a mâniat pe mine din pricina voastră și nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: ‘Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta. 27Suie-te
pe vârful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit și privește-o doar cu ochii, căci nu vei trece Iordanul acesta. 28Dă
porunci lui Iosua, întărește-l și îmbărbătează-l, căci el va merge înaintea poporului acestuia și-l va pune în stăpânirea ţării pe care o vei vedea.’ 29Și am rămas astfel în
vale, în dreptul Bet-Peorului.
