Cetăţile de scăpare
191După ce Domnul Dumnezeul tău va
nimici toate neamurile acelea a căror ţară ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău, după ce le vei izgoni și vei locui în cetăţile și în casele lor, 2să desparţi trei cetăţi
în mijlocul ţării pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău. 3Să faci drumuri și să împarţi în trei ţinutul ţării pe care ţi-o va da ca moștenire Domnul Dumnezeul tău. Să faci așa, pentru ca orice ucigaș să poată fugi în cetăţile acestea. 4Legea
aceasta să fie pentru ucigașul care va fugi acolo, ca să-și scape viaţa, când va omorî fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaș mai înainte. 5Așa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mâna, ca să taie copacul, fierul scapă din coadă, lovește pe tovarășul său și-l omoară. Atunci, el să fugă într-una din cetăţile acestea ca să-și scape viaţa, 6pentru ca
nu cumva răzbunătorul sângelui, aprins de mânie și urmărind pe ucigaș, să-l ajungă, fiind prea lung drumul, și să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaș aproapelui său. 7De aceea îţi dau porunca aceasta: Să desparţi trei cetăţi. 8Când Domnul Dumnezeul tău îţi va lărgi
hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, și-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi-o va da – 9numai să păzești și să împlinești toate aceste porunci pe care ţi le dau astăzi, ca să iubești pe Domnul Dumnezeul tău și să umbli totdeauna pe căile Lui –, atunci
să mai adaugi trei cetăţi la cele trei, 10pentru ca să nu fie vărsat sângele celui nevinovat în mijlocul ţării pe care ţi-o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău, și astfel să fii vinovat de omor. 11Dar dacă
un om fuge într-una din aceste cetăţi după ce a întins laţuri aproapelui său din vrăjmășie împotriva lui, după ce s-a aruncat asupra lui și l-a lovit așa încât i-a pricinuit moartea, 12bătrânii din cetatea lui să trimită să-l prindă și să-l dea în mâinile răzbunătorului sângelui, ca să moară. 13Să n-ai milă de
el și să
ștergi din Israel sângele celui nevinovat, ca să fii fericit.
Martorii mincinoși
14Să
nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoșii tăi, în moștenirea pe care o vei avea în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău. 15Un singur
martor nu va fi de ajuns împotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi întemeiat decât pe mărturia a doi sau trei martori. 16Când
35:11
un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să-l învinuiască de vreo nelegiuire, 17cei doi oameni cu pricina să se înfăţișeze înaintea
Domnului, înaintea preoţilor și judecătorilor care vor fi atunci în slujbă. 18Judecătorii să facă cercetări amănunţite. Dacă se va afla că martorul acela este un martor mincinos și că a făcut o mărturisire mincinoasă împotriva fratelui său, 19atunci
să-i faceţi cum avea el de gând să facă fratelui său. Să scoţi
astfel răul din mijlocul tău. 20În felul acesta, ceilalţi vor
auzi și se vor teme, și nu se va mai face o faptă așa de nelegiuită în mijlocul tău. 21Să n-ai
nicio milă, ci să ceri viaţă
pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.
Scutirile de militărie
201Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi și vei vedea cai și care
și un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine
32:7,8
. 2La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3Să le spună: ‘Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteţi aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiţi fără teamă, nu vă înspăimântaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor. 4Căci Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi, ca să bată
pe vrăjmașii voștri, ca să vă mântuiască.’ 5Mai-marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: ‘Cine a zidit o casă nouă și nu s-a așezat încă în ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea. 6Cine a sădit o vie și n-a mâncat încă din ea să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănânce altul din ea. 7Cine
s-a logodit cu o femeie și n-a luat-o încă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s-o ia altul.’ 8Mai-marii oștirii să vorbească mai departe poporului și să spună: ‘Cine este
fricos și slab la inimă să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraţilor lui.’ 9După ce mai-marii oștirii vor isprăvi de vorbit poporului, să așeze pe căpeteniile oștirii în fruntea poporului.
Cum să se poarte cu cetăţile vrăjmașe
10Când te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s-o
îmbii cu pace. 11Dacă primește pacea și-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir și să-ţi fie supus. 12Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. 13Și, după ce Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să treci
prin ascuţișul sabiei pe toţi cei de parte bărbătească. 14Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele
și tot ce va mai fi în cetate, toată prada, și să mănânci
toată prada vrăjmașilor tăi pe care ţi-i va da în mână Domnul Dumnezeul tău. 15Așa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine și care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora. 16Dar în cetăţile
33:52Ios. 11:14
popoarelor acestora, a căror ţară ţi-o dă ca moștenire Domnul Dumnezeul tău, să nu lași cu viaţă nimic care suflă. 17Ci să nimicești cu desăvârșire popoarele acelea, pe hetiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi și iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, 18ca
să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor și să păcătuiţi
astfel împotriva Domnului Dumnezeului vostru. 19Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei și să nu-i tai, căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? 20Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mâncat vei putea să-i strici și să-i tai și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii care este în război cu tine, până va cădea.
Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuţi
211Dacă, în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău, se găsește întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se știe cine l-a lovit, 2bătrânii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetăţile de primprejur. 3Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4Să ducă viţeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo să taie capul viţelei, în vale. 5Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi, căci pe ei
i-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I slujească și să binecuvânteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască
în orice ceartă și în orice rănire. 6Toţi bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-și spele
26:6Mat. 27:24
mâinile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale. 7Și, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta și ochii noștri nu l-au văzut vărsându-se. 8Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu
pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Și sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. 9Astfel trebuie să curăţești
din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.
Prinșii de război. Drepturile întâilor născuţi
10Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale și vei lua prinși din ei, 11poate că printre cei prinși vei vedea o femeie frumoasă și vei dori s-o iei de nevastă. 12Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-și radă capul și să-și taie unghiile, 13să-și lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta și să plângă
pe tatăl și pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat și ea să-ţi fie nevastă. 14Dacă nu-ţi va mai plăcea, s-o lași să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca și cu o roabă, pentru că ai înjosit-o
. 15Dacă un om care are două neveste iubește pe una și nu iubește
pe cealaltă și dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubește, 16când își
26:102 Cron. 11:19,22
va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubește, în locul fiului aceleia pe care n-o iubește și care este întâiul născut. 17Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubește și să-i dea o parte îndoită
din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod
al puterii lui și lui i se cuvine dreptul
de întâi născut.
Fiii neascultători
18Dacă un om are un fiu neascultător și îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui și nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, 19tatăl și mama să-l ia și să-l ducă la bătrânii cetăţii lui și la poarta locului în care locuiește. 20Să spună bătrânilor cetăţii lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător și îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru și este lacom și beţiv.’ 21Și toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre și să moară. Astfel să curăţești
răul din mijlocul tău, pentru ca
tot Israelul s-audă și să se teamă.
Despre cei spânzuraţi
22Dacă se va omorî un om care a săvârșit o nelegiuire vrednică de pedeapsa
cu moartea și l-ai spânzurat de un lemn, 23trupul lui
10:26,27Ioan 19:31
mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeași zi, căci cel spânzurat
este blestemat înaintea lui Dumnezeu, și să nu spurci
ţara pe care ţi-o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău.
