Certurile
251Când doi oameni vor avea o ceartă
între ei și se vor înfăţișa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat
să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească. 2Dacă cel vinovat este osândit să fie bătut
, judecătorul să pună să-l întindă la pământ și să-i dea
în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. 3Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci
de lovituri, ca nu cumva, dându-i mai multe lovituri decât atât, fratele tău să fie înjosit
înaintea ta. 4Să
nu legi gura boului când treieră grâul.
Căsătoria între cumnat și cumnată
5Când fraţii vor locui împreună și unul din ei va muri fără să lase copii
, nevasta mortului să nu se mărite afară, cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă și să se însoare cu ea ca cumnat. 6Întâiul născut pe care-l va naște să moștenească
pe fratele cel mort și să-i poarte numele, pentru ca numele acesta să nu
fie șters din Israel. 7Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta
cetăţii, la bătrâni, și să spună: ‘Cumnatul meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.’ 8Bătrânii cetăţii să-l cheme și să-i vorbească. Dacă el stăruiește și zice: ‘Nu vreau
s-o iau’, 9atunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrânilor, să-i
scoată încălţămintea din picior și să-l scuipe în faţă. Și luând cuvântul, să zică: ‘Așa să se facă omului care nu voiește să ridice
casa fratelui său.’ 10Și casa lui se va numi în Israel ‘Casa celui descălţat’. 11Când doi oameni se vor certa unul cu altul, și nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mâna celui ce-l lovește, dacă întinde mâna și apucă pe acesta din urmă de părţile rușinoase, 12să-i tai mâna; să n-ai nicio milă
de ea.
Cântăreala dreaptă
13Să n-ai
în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare și alta mică. 14Să n-ai în casă două feluri de efă, una mare și alta mică. 15Ci să ai o greutate adevărată și dreaptă, să ai o efă adevărată și dreaptă, pentru ca să ai zile
multe în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. 16Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune
înaintea Domnului Dumnezeului tău.
Nimicirea amaleciţilor
17Adu-ţi
aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieșirea voastră din Egipt: 18cum te-a întâlnit pe drum și, fără nicio teamă
de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit și sleit de puteri. 19Când îţi va
da Domnul Dumnezeul tău odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmașii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o dă ca moștenire și spre stăpânire, să ștergi
pomenirea lui Amalec de sub ceruri – să nu uiţi lucrul acesta.