111Aruncă-ţi pâinea pe
ape și
, după multă vreme, o vei găsi iarăși! 2Împarte-o
în
șapte și chiar în opt, căci
nu știi ce nenorocire poate da peste pământ. 3Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ. Oriîncotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne. 4Cine se uită după vânt nu va semăna și cine se uită după nori nu va secera. 5Cum nu
știi care este calea vântului, nici
cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate. 6Dimineaţa seamănă-ţi sămânţa și până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu știi ce va izbuti: aceasta sau aceea sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune. 7Dulce este lumina și o plăcere pentru ochi să
vadă soarele. 8Deci, dacă un om trăiește mulţi ani, să se bucure în toţi anii aceștia și să se gândească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deșertăciune. 9Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, umblă
pe căile alese de inima ta și plăcute ochilor tăi, dar să știi că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu
la judecată. 10Gonește
orice necaz din inima ta și depărtează răul din trupul tău, căci
tinereţea și zorile vieţii sunt trecătoare.