81Cine este ca cel înţelept și cine pricepe rostul lucrurilor? Înţelepciunea
17:24Fapte 6:15
omului îi luminează faţa, și asprimea
feţei i se schimbă. 2Eu îţi spun: Păzește poruncile împăratului din pricina
jurământului făcut înaintea lui Dumnezeu. 3Nu
te grăbi să pleci dinaintea lui și nu stărui într-un lucru rău, căci el poate face tot ce vrea, 4pentru că vorba împăratului are putere. Cine
poate zice: „Ce faci?” 5Pe cine păzește porunca, nu-l va atinge nicio nenorocire, dar inima înţeleptului cunoaște și vremea, și judecata. 6Căci pentru
orice lucru este o vreme și o judecată și nenorocirea paște pe om. 7Dar
10:14
el nu știe ce și cum se va întâmpla, căci n-are nici cine-i spune. 8Omul
nu este stăpân pe suflarea lui, ca s-o poată opri, și n-are nicio putere peste ziua morţii; în lupta aceasta nu este izbăvire, și răutatea nu poate scăpa pe cei răi. 9Toate acestea le-am văzut și mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stăpânește peste alt om, ca să-l facă nenorocit. 10Atunci am văzut pe cei răi îngropaţi și ducându-se la odihna lor, iar pe cei ce lucraseră cu neprihănire depărtându-se de locul sfânt și uitaţi în
cetate. Și aceasta este o deșertăciune! 11Pentru că
50:21Is. 26:10
nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorinţa să facă rău. 12Totuși, măcar că păcătosul face
de o sută de ori răul și stăruiește multă vreme în el, eu știu că fericirea este pentru cei
ce se tem de Dumnezeu și au frică de El. 13Dar cel rău nu este fericit și nu-și va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n-are frică de Dumnezeu. 14Este o deșertăciune care se petrece pe pământ: și anume sunt oameni neprihăniţi cărora le merge ca și celor răi, care fac fapte rele, și sunt răi cărora le
9:1,2,3
merge ca și celor neprihăniţi, care fac fapte bune. Eu zic că și aceasta este o deșertăciune. 15Am lăudat
dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce și să bea și să se veselească; iată ce trebuie să-l însoţească în mijlocul muncii lui, în zilele vieţii pe care i le dă Dumnezeu sub soare. 16Când mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea și să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care și-o dă omul pe pământ – căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi, nici noapte –, 17am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul
nu poate să pătrundă ce se face sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla și, chiar dacă înţeleptul ar zice că a ajuns să înţeleagă, tot
nu poate să găsească.