91Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri și am văzut că cei neprihăniţi
și înţelepţi și faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu: atât dragostea, cât și ura. Oamenii nu știu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor. 2Tuturor
li se întâmplă toate deopotrivă: aceeași soartă are cel neprihănit și cel rău, cel bun și curat, ca și cel necurat, cel ce aduce jertfă, ca și cel ce n-aduce jertfă; cel bun ca și cel păcătos, cel ce jură ca și cel ce se teme să jure! 3Iată cel mai mare rău în tot ce se face sub soare, anume că aceeași soartă au toţi. De aceea și este plină inima oamenilor de răutate și de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc. Și după aceea? Se duc la cei morţi. 4Căci cine este scutit? Oricine trăiește tot mai trage nădejde, căci un câine viu face mai mult decât un leu mort. 5Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri, dar cei
morţi nu știu nimic și nu mai au nicio răsplată, fiindcă până și pomenirea
li se uită. 6Și dragostea lor, și ura lor, și pizma lor de mult au și pierit și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. 7Du-te dar de mănâncă-ţi
pâinea cu bucurie și bea-ţi cu inimă bună vinul, căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. 8Hainele să-ţi fie albe în orice vreme și untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap. 9Gustă viaţa cu nevasta pe care o iubești în tot timpul vieţii tale deșarte, pe care ţi-a dat-o Dumnezeu sub soare în această vreme trecătoare, căci
aceasta îţi este partea în viaţă, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. 10Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuinţa morţilor în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știinţă, nici înţelepciune! 11Am mai văzut
apoi sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câștigă războiul, că nu cei înţelepţi câștigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate atârnă de vreme și de împrejurări. 12Căci omul nu-și
cunoaște nici măcar ceasul, întocmai ca peștii prinși în mreaja nimicitoare și ca păsările prinse în laţ; ca și ei sunt prinși
17:261 Tes. 5:3
și fiii oamenilor în vremea nenorocirii, când vine fără veste nenorocirea peste ei. 13Am mai văzut următoarea înţelepciune sub soare și mi s-a părut mare. 14Era
o mică cetate, cu puţini oameni în ea și a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat-o și a ridicat mari întărituri împotriva ei. 15În ea se afla un om sărac, dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Și nimeni nu se gândise la omul acela sărac. 16Atunci am zis
24:5
: „Mai bună este înţelepciunea decât tăria!” Totuși, înţelepciunea
săracului este dispreţuită și nimeni nu-l ascultă. 17Cuvintele înţelepţilor, ascultate în liniște, sunt mai de preţ decât strigătele unuia care stăpânește între nebuni. 18Înţelepciunea este mai
de preţ decât sculele de război, dar un
singur păcătos nimicește mult bine.