Ameninţarea cu urgia a zecea
111Domnul a zis lui Moise: „Voi mai aduce o urgie asupra lui Faraon și asupra Egiptului. După aceea, vă va lăsa să plecaţi de aici
. Când vă va lăsa să plecaţi de tot, chiar vă va izgoni de aici. 2Vorbește cu poporul ca atunci fiecare să ceară de la vecinul său și fiecare de la vecina ei
vase de argint și vase de aur.” 3Domnul
a făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor. Chiar Moise
era foarte bine văzut în ţara Egiptului, înaintea slujitorilor lui Faraon și înaintea poporului. 4Moise a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Pe la miezul nopţii, voi trece
prin Egipt 5și toţi întâii
născuţi din ţara Egiptului vor muri, de la întâiul născut al lui Faraon, care șade pe scaunul lui de domnie, până la întâiul născut al roabei care stă la râșniţă și până la toţi întâii născuţi ai dobitoacelor. 6În toată ţara Egiptului vor fi ţipete
mari, așa cum n-au fost și nu vor mai fi. 7Dar dintre toţi
copiii lui Israel, de la oameni până la dobitoace, nici măcar un
câine nu va chelălăi cu limba lui, ca să știţi ce deosebire face Domnul între egipteni și Israel. 8Atunci, toţi
acești slujitori ai tăi se vor coborî la mine și se vor închina până la pământ înaintea mea, zicând: «Ieși, tu și tot poporul care te urmează!» După aceea, voi ieși.’” Moise a ieșit de la Faraon aprins de mânie. 9Domnul a zis lui Moise: „Faraon
n-are s-asculte de voi, pentru ca să se înmulţească
minunile Mele în ţara Egiptului.” 10Moise și Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon. Domnul a împietrit inima lui Faraon
, și Faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.