Așezarea Paștelor
121Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în ţara Egiptului: 2„Luna
aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. 3Vorbiţi întregii adunări a lui Israel și spuneţi-i: ‘În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. 4Dacă sunt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cât poate mânca fiecare din mielul acesta. 5Să fie un miel fără
cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied. 6Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea
28:16Deut. 16:1,6
a lunii acesteia, și toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara12:6 Evreiește: între cele două seri.. 7Să ia din sângele lui și să ungă amândoi stâlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mânca. 8Carnea s-o mănânce chiar în noaptea aceea, friptă la foc, și anume s-o mănânce cu azimi
și cu verdeţuri amare. 9Să nu-l mâncaţi crud sau fiert în apă, ci să fie
fript la foc: atât capul, cât și picioarele și măruntaiele. 10Să
nu lăsaţi nimic din el până a doua zi dimineaţa; și dacă va rămâne ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi în foc. 11Când îl veţi mânca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintea în picioare și toiagul în mână și să-l mâncaţi în grabă, căci sunt Paștele
Domnului. 12În noaptea aceea, Eu voi trece
prin ţara Egiptului și voi lovi pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la dobitoace, și voi face judecată împotriva tuturor zeilor
Egiptului; Eu
, Domnul. 13Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sângele și voi trece pe lângă voi, așa că nu vă va nimici nicio urgie atunci când voi lovi ţara Egiptului. 14Și pomenirea
acestei zile s-o păstraţi și s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare
în cinstea Domnului; s-o prăznuiţi ca o
lege veșnică pentru urmașii voștri. 15Timp de șapte
zile, veţi mânca azimi. Din cea dintâi zi, veţi scoate aluatul din casele voastre, căci oricine va mânca pâine dospită din ziua întâi până în ziua a șaptea va fi nimicit
din Israel. 16În ziua dintâi, veţi avea o adunare de sărbătoare
sfântă; și în ziua a șaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfântă. Să nu faceţi nicio muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărui ins. 17Să ţineţi Sărbătoarea Azimilor, căci chiar
în ziua aceea voi scoate oștile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. 18În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azimi, până în seara zilei a douăzeci și una a lunii
. 19Timp de
șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mânca pâine dospită va fi nimicit
din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș. 20Să nu mâncaţi pâine dospită, ci, în toate locuinţele voastre, să mâncaţi azimi.’” 21Moise a chemat pe toţi bătrânii lui Israel și le-a zis: „Duceţi-vă de luaţi un miel
pentru familiile voastre și înjunghiaţi Paștele. 22Să luaţi
apoi un mănunchi de isop, să-l înmuiaţi în sângele din strachină și să ungeţi
pragul de sus și cei doi stâlpi ai ușii cu sângele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă până dimineaţa. 23Când
va trece Domnul ca să lovească Egiptul și va vedea sângele pe pragul de sus și pe cei doi stâlpi ai ușii, Domnul va trece pe lângă ușă și nu
9:4
va îngădui Nimicitorului
să intre în casele voastre ca să vă lovească. 24Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi și pentru copiii voștri în veac. 25Când veţi intra în ţara pe care v-o va da Domnul
, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfânt. 26Și când
vă vor întreba copiii voștri: ‘Ce înseamnă obiceiul acesta?’ 27să răspundeţi
: ‘Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a trecut pe lângă casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit Egiptul și ne-a scăpat casele noastre.’” Poporul s-a
plecat și s-a închinat până la pământ. 28Și copiii lui Israel au plecat și au făcut
cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.
Moartea întâilor născuţi
29La
miezul nopţii, Domnul a
105:36
135:8
136:10
lovit pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la
întâiul născut al lui Faraon, care ședea pe scaunul lui de domnie, până la întâiul născut al celui închis în temniţă și până la toţi întâii născuţi ai dobitoacelor. 30Faraon s-a sculat noaptea, el și toţi slujitorii lui și toţi egiptenii, și au fost mari ţipete
în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort. 31În aceeași noapte, Faraon a chemat
pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „Sculaţi-vă, ieșiţi din mijlocul poporului meu, voi și
copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis. 32Luaţi-vă
și oile și boii, cum aţi zis, duceţi-vă și
binecuvântaţi-mă.” 33Egiptenii
zoreau poporul și se grăbeau să-i scoată din ţară, căci ziceau: „Altfel, toţi
vom pieri.” 34Poporul și-a luat plămădeala (coca) înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine și le-au pus pe umeri. 35Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise și au cerut egiptenilor
vase de argint, vase de aur și haine. 36Domnul a
făcut ca poporul să capete trecere înaintea egiptenilor, care le-au împlinit cererea. Și astfel au
jefuit pe egipteni.
Plecarea din Egipt
37Copiii
lui Israel au plecat din
Ramses spre Sucot, în număr de aproape
46:3Num. 1:46
11:21
șase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii. 38O mulţime de oameni de tot soiul s-au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi. 39Cu plămădeala pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat, căci fuseseră izgoniţi
de egipteni fără să mai poată zăbovi și fără să-și ia merinde cu ei. 40Șederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci
de ani. 41Și, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oștile
Domnului au ieșit din ţara Egiptului. 42Noaptea
aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului. Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel și de urmașii lor.
Chipul cum să se prăznuiască Paștele
43Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată porunca
privitoare la Paște: niciun străin să nu mănânce din ele. 44Să tai împrejur
pe orice rob cumpărat cu bani, și apoi să mănânce din ele. 45Veneticul
și simbriașul să nu mănânce. 46Să nu le mănânce decât într-o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă și să nu zdrobiţi
niciun os. 47Toată
adunarea lui Israel să facă Paștele. 48Dacă un străin
care va locui la tine va vrea să facă Paștele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, și va fi ca și băștinașul, dar niciun netăiat împrejur să nu mănânce din ele. 49Aceeași lege
15:15,16Gal. 3:28
va fi pentru băștinaș ca și pentru străinul care va locui în mijlocul vostru.” 50Toţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut. 51Și chiar în ziua aceea
, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după
oștile lor.