181Ietro
, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu
77:14,15
78:4
105:5,43
106:2,8
pentru Moise și poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt. 2Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimisă acasă. 3A luat și pe cei doi
fii ai Seforei; unul se numea Gherșom
(Străin), căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într-o ţară străină”, 4iar celălalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: „Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat și m-a scăpat de sabia lui Faraon.” 5Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise în pustie, unde tăbăra el, la muntele
lui Dumnezeu. 6A trimis vorbă lui Moise să-i spună: „Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta și cu cei doi fii ai tăi.” 7Moise a ieșit
18:2
19:11 Împ. 2:19
înaintea socrului său, s-a aruncat cu faţa la pământ și l-a sărutat
33:4
. S-au întrebat unul pe altul de sănătate și au intrat în cortul lui Moise. 8Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon și împotriva Egiptului din pricina lui Israel, toate suferinţele care veniseră peste ei pe drum și cum îi izbăvise
81:7
106:10
107:2
Domnul din ele. 9Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care-l făcuse Domnul lui Israel și pentru că-l izbăvise din mâna egiptenilor. 10Și Ietro a zis: „Binecuvântat
să fie Domnul, care v-a izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mâna egiptenilor! 11Cunosc acum că Domnul este
97:9
135:5
mai mare decât toţi dumnezeii, căci
în lucrul în care s-au purtat
119:21Luca 1:51
cu trufie, El a fost mai presus de ei.” 12Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere-de-tot și o jertfă de mâncare. Aaron și toţi bătrânii lui Israel au venit și au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea
lui Dumnezeu.
13A doua zi, Moise s-a așezat să judece poporul, și poporul a stat înaintea lui de dimineaţa până seara. 14Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor și a zis: „Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, și tot poporul stă înaintea ta de dimineaţa până seara?” 15Moise a răspuns socrului său: „Poporul vine
la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu. 16Când au vreo treabă
, vin la mine; eu judec între ei și fac cunoscute
27:6
36:6-9
poruncile lui Dumnezeu și legile Lui.” 17Socrul lui Moise i-a zis: „Ce faci tu nu este bine. 18Te istovești singur și vei istovi și poporul acesta, care este cu tine, căci lucrul este mai presus de puterile tale și nu-l vei putea face
singur. 19Acum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, și Dumnezeu
va fi cu tine! Fii tălmaciul poporului
înaintea lui Dumnezeu și du
pricinile înaintea lui Dumnezeu. 20Învaţă-i
5:1
6:1,2
7:11
poruncile și legile și arată-le calea
pe care trebuie s-o urmeze și ce
trebuie să facă. 21Alege din tot poporul oameni
destoinici
, temători de Dumnezeu, oameni de încredere
, vrăjmași
ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece. 22Ei să judece poporul în tot timpul
; să aducă
înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înșiși. În felul acesta, îţi vei ușura sarcina, căci
o vor purta și ei împreună cu tine. 23Dacă vei face lucrul acesta și dacă Dumnezeu îţi va porunci așa, vei putea
face faţă lucrurilor, și tot poporul acesta va ajunge fericit la
30:252 Sam. 19:39
locul lui.” 24Moise a ascultat sfatul socrului său și a făcut tot ce spusese el. 25Moise
a ales oameni destoinici din tot Israelul și i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece. 26Ei judecau
poporul tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile
grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înșiși. 27Apoi Moise a trimis
pe socrul său în ţara lui.
191În luna a treia după ieșirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns
în ziua aceea în pustia Sinai. 2După ce au plecat de la Refidim
, au ajuns în pustia Sinai și au tăbărât în pustie. Israel a tăbărât acolo, în faţa muntelui
. 3Moise
s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat
de pe munte, zicând: „Așa să vorbești casei lui Iacov și să spui copiilor lui Israel: 4‘Aţi
văzut ce am făcut Egiptului și cum v-am purtat
pe aripi de vultur și v-am adus aici la Mine. 5Acum
, dacă veţi asculta glasul Meu și dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei
7:6
14:2,21
26:18
32:8,91 Împ. 8:53Ps. 135:4Cânt. 8:12Is. 41:8
43:1Ier. 10:16Mal. 3:17Tit 2:14
dintre toate popoarele, căci tot pământul
este al Meu; 6Îmi veţi fi o împărăţie
5:10
20:6
de preoţi și un neam sfânt
26:19
28:9Is. 62:121 Cor. 3:171 Tes. 5:27
. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.’” 7Moise a venit de a chemat pe bătrânii poporului și le-a pus înainte toate cuvintele acestea, cum îi poruncise Domnul. 8Tot
poporul a răspuns: „Vom face tot ce a zis Domnul!” Moise a spus Domnului cuvintele poporului. 9Și Domnul a zis lui Moise: „Iată, voi veni la tine într-un nor
gros, pentru ca
să audă poporul când îţi voi vorbi și să aibă totdeauna încredere
în tine.” Moise a spus Domnului cuvintele poporului.
10Și Domnul a zis lui Moise: „Du-te la popor, sfinţește-i
azi și mâine și pune-i să-și spele
hainele. 11Să fie gata pentru a treia zi, căci a treia zi Domnul Se
va coborî în faţa întregului popor, pe muntele Sinai. 12Să hotărăști poporului anumite margini de jur împrejur și să spui: ‘Să nu cumva să vă suiţi pe munte sau să vă atingeţi de poalele lui. Oricine se
va atinge de munte va fi pedepsit cu moartea. 13Nicio mână să nu se atingă de el, ci pe oricine se va atinge, să-l omoare cu pietre sau să-l străpungă cu săgeţi: dobitoc sau om nu va trăi.’ Când va suna trâmbiţa
, ei vor înainta spre munte.” 14Moise s-a coborât de pe munte la popor, a sfinţit
poporul și ei și-au spălat hainele. 15Și a zis poporului: „Fiţi gata
în trei zile; să nu vă apropiaţi de vreo
femeie.” 16A treia zi dimineaţa, au fost
8:5
11:19
tunete, fulgere și un nor
gros pe munte; trâmbiţa răsuna
4:1
cu putere și tot poporul din tabără a fost
apucat de spaimă. 17Moise
a scos poporul din tabără, spre întâmpinarea lui Dumnezeu, și s-au așezat la poalele muntelui. 18Muntele
33:2Jud. 5:5Ps. 68:7,8Is. 6:4Hab. 3:3
Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului
. Fumul
acesta se înălţa ca fumul unui cuptor, și tot
77:18
114:7Ier. 4:24Evr. 12:26
muntele se cutremura cu putere. 19Trâmbiţa răsuna
tot mai puternic. Moise
vorbea, și Dumnezeu îi răspundea cu glas tare. 20Domnul S-a coborât pe muntele Sinai, și anume pe vârful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui. Și Moise s-a suit sus. 21Domnul a zis lui Moise: „Coboară-te și poruncește poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre Domnul, ca
să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei. 22Preoţii care se apropie de Domnul să se sfinţească
și ei, ca nu cumva să-i lovească
Domnul cu moartea.” 23Moise a zis Domnului: „Poporul nu va putea să se suie pe muntele Sinai, căci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicând: ‘Hotărăște
anumite margini în jurul muntelui și sfinţește-l.’” 24Domnul i-a zis: „Du-te, coboară-te și suie-te apoi iarăși cu Aaron, dar preoţii și poporul să nu dea buzna să se suie la Domnul, ca nu cumva să-i lovească cu moartea.” 25Moise s-a coborât la popor și i-a spus aceste lucruri.
201Atunci, Dumnezeu a rostit toate
aceste cuvinte și a zis: 2„Eu
sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos
din ţara Egiptului, din casa robiei. 3Să
6:142 Împ. 17:35Ier. 25:6
35:15
nu ai alţi dumnezei afară de Mine. 4Să
5:8
27:15Ps. 97:7
nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. 5Să nu
te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos
, care
pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc 6și Mă îndur
până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 7Să
nu iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul
nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 8Adu-ţi
aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţești. 9Să lucrezi
șase zile și să-ţi faci lucrul tău. 10Dar ziua a
șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul
care este în casa ta. 11Căci în șase zile
a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfinţit-o. 12Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. 13Să
nu ucizi. 14Să
nu preacurvești. 15Să
nu furi. 16Să
nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. 17Să
13:9Efes. 5:3,5Evr. 13:5
nu poftești casa aproapelui tău; să
nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”
18Tot
poporul auzea
tunetele și sunetul trâmbiţei și vedea flăcările muntelui care fumega
. La priveliștea aceasta, poporul tremura și stătea în depărtare. 19Ei au zis lui Moise: „Vorbește-ne
18:16Gal. 3:19,20Evr. 12:19
tu însuţi, și te vom asculta, dar să
nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.” 20Moise a zis poporului: „Nu vă
înspăimântaţi, căci
Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare și ca să aveţi frica
6:2
10:12
17:13,19
19:20
28:58Prov. 3:7
16:6Is. 8:13
Lui înaintea ochilor voștri, pentru ca să nu păcătuiţi.” 21Poporul stătea în depărtare, iar Moise s-a apropiat de norul
în care era Dumnezeu. 22Domnul a zis lui Moise: „Așa să vorbești copiilor lui Israel: ‘Aţi văzut că v-am vorbit din
ceruri. 23Să nu faceţi dumnezei de argint și dumnezei de aur ca să-i puneţi alături
de Mine; să nu vă faceţi alţi dumnezei. 24Să-Mi ridici un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot și jertfele de mulţumire, oile
și boii. În orice
14:23
16:6,11
26:21 Împ. 8:43
9:32 Cron. 6:6
7:16
12:13Ezra 6:12Neem. 1:9Ps. 74:7Ier. 7:10,12
loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine și te voi
binecuvânta. 25Dacă-Mi
vei ridica un altar de piatră, să nu-l zidești din pietre cioplite, căci, cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pângări. 26Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.’”